Video România, prin ochii oamenilor de afaceri olandezi: Unul dintre cele mai bune locuri din regiune
România are locul perfect din punct de vedere geografic, Marea Neagră şi portul important spre estul Europei, legătura cu Turcia şi Asia chiar o transformă într-un hub central pentru toate. Pe lângă asta, unul dintre marile avantaje sunt oamenii care trăiesc aici: forţă de muncă specializată, profesionişti, îşi iau munca în serios. „Toate acestea sunt avantaje pentru România, prin comparaţie cu alte state. Cred că este unul dintre cele mai bune locuri din regiune”, spune Tom Leene, președintele Camerei de Comerț Olandezo-Române, într-un interviu pentru Digi24.
Poate numai politicienii mai tulbură, când și când, acest peisaj perfect. „A fost un guvern care lua decizii şi le implementa foarte repede, prea repede pentru comunitatea de afaceri, care nu se putea adapta la ele”, mărturisește Tom Leene, subliniind că oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate.
Tom Leene spune că oamenii de afaceri olandezi susțin fără șovăială intrarea României în Schengen, dar și aici intervin politicienii.
Preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Române (NRCC) este și CEO la o mare companie olandeză din România. Este de trei ani în România și se declară un fan, poate și prin prisma lucrurilor care deosebesc România de Olanda.
Tom Leene vine, pe de altă parte, dintr-o țară care are o strategie naţională pentru oraşe inteligente.
De ce ar trebui să fie oraşele şi localităţile în care trăim, inteligente? Simplu, pentru noi. Varianta mai elaborată a răspunsului include şi conceptul de calitate a vieţii. O urbe bine organizată, unde lucrurile se mişcă coerent şi oamenii se pot bucura de tot felul de facilităţi care le fac viaţa mai bună şi mai sigură, este tendinţa pe care o descoperim în tot mai multe locuri din lume şi care apare, încă destul de timid, şi la noi.
Despre experiența Olandei și despre perspectiva olandeză asupra României am discutat cu Tom Leene într-un interviu pentru „Pașaport diplomatic”:
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cum să construiești un oraș inteligent
Sunt cinci piloni pe care se sprijină strategia naţională olandeză pentru oraşele inteligente, care a început deja să fie pusă în practică inclusiv în zonele rurale, nu doar în cele urbane. Primul element este infrastructura digitală standardizată şi sigură, deci conexiuni de internet cu viteze mari şi de înaltă calitate, care să asigure un trafic bun volumului mare de date. Al doilea pilon este reprezentat de parteneriatul public-privat, adică o colaborare reală între autorităţile statului, zona de afaceri şi cea academică, care să fie deschisă ideilor noi. Pilonul cu numărul trei este modelul de guvernare făcut în colaborare cu oamenii şi care îi pune pe cetăţeni în centrul atenţiei. Al patrulea element esenţial pentru un oraş inteligent ţine de educaţie şi capacitatea de a oferi locuri de muncă. Ultimul pilon, al cincilea, este cooperarea regională, adică lucrul între localităţile dintr-o anumită zonă, care pot forma o reţea.
Cristina Cileacu: Trebuie să spun că tu ai ales acest loc, decorul pentru filmarea de astăzi este Calea Victoriei din Bucureşti şi vom discuta puţin despre oraşele inteligente. În tara ta, premierul Mark Rutte a cerut, în urmă cu trei ani, să se facă o strategie naţională pentru oraşe inteligente. De ce este un interes atât de ridicat pentru acest subiect, în Olanda?
Tom Leene, președinte NRCC: Cred că până la urmă totul se reduce la faptul că suntem o ţară mică, dar avem o populaţie aproape la fel de mare ca România, deci trebuie să fim deştepţi când vine vorba despre cum ne folosim pământul. Multe studii au arătat că în Olanda, în Amsterdam de pildă, acumulările de trafic se produc prin folosirea intensă a ultimelor procente. Până la 90% drumurile rămân libere, dar ultimele procente sunt cele care blochează oraşul. Dacă le îndepărtezi, atunci poţi avea multe beneficii. Se caută soluţii mai ales pentru acele puncte de presiune tipice şi cred că premierul a procedat corect când a cerut o strategie pentru asta, pentru că aşa începe totul, bineînţeles.
Cristina Cileacu: Şi cum anume este implementată această strategie, în Olanda?
Tom Leene: Totul se reduce de fapt la ce vrem să facem în următorii 20-30 de ani. Aşa că trebuie să ne punem la punct o viziune despre unde vrem să ajungem. Dacă acea viziune este clară, abia atunci poţi să-ţi stabileşti obiectivele ca să şi ajungi la acea viziune. Este despre aglomerările de trafic, dar şi despre poluarea aerului, poluarea fonică sau orice vrem să urmărim. Totul este despre ce vrem să facem în viitor, unde vrem să ajungem şi de acolo ne stabilim obiectivele.
Spațiu pentru oameni, nu pentru trafic
Denumirea de oraş inteligent ne duce cu gândul la lucruri care pot să pară futuriste, dar care sunt mai simplu de realizat decât credem. Într-o primă fază este vorba despre îmbinarea armonioasă a modalităţilor de transport dintr-o urbe, chiar dacă lipseşte controlul digital. Pe stradă ar trebui să aibă loc toată lumea: cei care folosesc bicicleta, trotineta sau scuterul, maşinile, iar trotuarele să fie suficient de late pentru cei care aleg mersul pe jos. Proporţiile în care se împarte strada pentru aceste categorii diferă de la ţară la ţară, dar tendinţa este să se facă mai mult spaţiu pentru oameni, nu pentru trafic.
Cristina Cileacu: Dacă tot ai ales acest loc pentru filmarea noastră de azi şi ne uităm în jur, vezi ceva ce poate fi legat de ideea de oraş inteligent
Tom Leene: Da, cred că sunt de fapt mai multe lucruri. De aceea iubesc acest bulevard, dar în mod deosebit acest loc, pentru că sunt mai multe lucruri la un loc. Vedem că este trafic, trec multe maşini pe lângă noi, dar avem şi o pistă de biciclete, ceva ce noi olandezii chiar încurajăm şi sunt foarte bucuros că putem vedea aşa ceva şi la Bucureşti.
Cristina Cileacu: Din păcate, este una dintre puţinele pe care le are Bucureştiul, trebuie să spun asta.
Tom Leene: Adevărat. Dar cu toate astea văd că începe să se ia în calcul pentru fiecare stradă nouă care se reface, care apare, vedem că este loc pentru diferitele tipuri de transport, inclusiv biciclete, pe care le încurajez din plin, desigur. Deci, modul de gândire începe să fie prezent şi asta nu poate fi decât bun şi cred că din perspectiva oraşului inteligent, vedem biciclete, scutere, tot felul de modalităţi noi de transport. Scuterele nu sunt prezente în număr mare de vreo doi ani sau mai puţin, dar acum nu putem să ne imaginăm cum ar fi fără ele. Cred că acest tip de tehnologii se schimbă foarte rapid şi este responsabilitatea guvernului şi a autorităţilor locale să se asigure că pot fi implementate într-o manieră sigură pentru oraș. Eu cred că aici, acest lucru a fost făcut într-o manieră destul de reuşită.
Cum se măsoară calitatea vieții
La întrebarea „Ce mai faci”, de regulă spunem „Bine”. Considerăm acest dialog scurt o formalitate, o deschidere de discuţie pe care o folosim înainte să trecem la alte subiecte. Să faci bine înseamnă de fapt un cumul de lucruri pe care tindem să le ignorăm. Respirăm aer curat? Ne petrecem timpul în linişte şi calm sau în vacarm de claxoane şi sirene? Ne simţim în siguranţă când mergem prin oraş sau facem slalom printre maşinile parcate pe trotuar? Avem loc pe stradă cu bicicleta sau trebuie să fim mereu atenţi la şoferii grăbiţi? Apa pe care o bem de la robinet este curată sau nu? Lista de întrebări despre chestiuni care par mărunte este lungă. Dar răspunsurile ne oferă o imagine despre calitatea vieţilor noastre. În timp ce Olanda este în topul ţărilor europene la acest capitol, calitatea vieţii din România ne plasează pe ultimul loc între statele membre UE.
Cristina Cileacu: Oraşele inteligente se leagă de asemenea şi de calitatea vieţii, iar calitatea vieţii ar trebui să fie de asemenea un concept din strategiile la nivel naţional. Cum stau lucrurile în cazul Olandei?
Tom Leene: Cred că acesta este unul dintre subiectele principale, calitatea vieţii. Totul se reduce la asta, bineînţeles, calitatea aerului trebuie să fie la anumite standarde, poluarea fonică la fel, oamenii trebuie să se simtă în siguranţă şi sănătoşi în mediul în care trăiesc şi de aici pleacă totul, pentru că vorbim despre una dintre nevoile de bază. Dacă mă uit la Olanda, văd că în special poluarea aerului este combătută prin faptul că se încearcă transferul la străzi mai prietenoase pentru public şi mai puţin pentru maşini, se încearcă împingerea traficului aglomerat în afara oraşului, iar soluţiile de acest tip ar trebui să fie implementate şi aici, nu doar în Bucureşti, dar şi în satele mai mici, de pildă noi discutăm mult despre agro-ciclism. Vedem de multe ori că străzile principale dintr-un oraş sunt de regulă pline de maşini. Ar trebui să fie fix invers, străzile principale din oraş ar trebui să fie cele mai puţin pline de maşini, ar trebui ca traficul să fie deviat prin alte metode. Şi acest tip de metode sunt cele pe care le căutăm.
Olandezii, în topul investitorilor din România
România are nevoie de investiţii străine. Auzim acest enunţ de mai bine de 30 de ani şi vom continua să-l auzim, pentru că este adevărat. Evoluţia unui stat depinde şi de afacerile pe care străinii le dezvoltă pe teritoriul lui. Olandezii au în România un număr uriaş de investiţii şi am vrut să aflăm de ce le place atât de mult la noi.
Cristina Cileacu: Am spus la începutul discuţiei noastre că eşti preşedintele Camerei de Comerţ Olandezo-Română, deci să vorbim puţin şi despre afaceri. Dacă te-aş întreba dacă România este un mediu bun pentru afaceri, probabil mi-ai răspunde că da, pentru că eşti deja aici de trei ani.
Tom Leene: Da, chiar puţin mai mult.
Cristina Cileacu: Puţin mai mult de trei ani. Aşa că te-aş întreba de ce este România un loc bun pentru investiţii, prin comparaţie cu vecinii noştri, să spunem?
Tom Leene: Da, sunt puţin părtinitor, dar aş spune mereu că România este cea mai bună oportunitate. Dar cred asta cu adevărat şi cred că dacă am compara România cu ţările din jur şi nu vreau să spun despre celelalte state că sunt mai sărace sau ceva de genul acesta, doar că România are locul perfect din punct de vedere geografic, Marea Neagră şi portul important spre estul Europei, la fel, legătura cu Turcia şi Asia, chiar o transformă într-un hub central pentru toate. Din punct de vedere geografic, spuneam că este un loc minunat, dar pe lângă asta, cred că unul dintre marile avantaje de a fi în România este reprezentat de oamenii care trăiesc aici. Aveţi o forţă de muncă specializată, în cazul companiei pe care o conduc, mă refer la ingineri, sunt profesionişti, îşi iau munca în serios, sunt o comunitate bună şi solidă, care înseamnă o fundaţie solidă şi un mediu stabil. Cred că toate acestea sunt avantaje pentru România, prin comparaţie cu alte state. Cred că este unul dintre cele mai bune locuri din regiune.
Când deciziile politice tulbură afacerile
Cristina Cileacu: Din moment ce eşti aici de atât timp, îmi imaginez că ai fost în legătură cu toate guvernele pe care le-am avut în această perioadă de timp. Întrebarea mea este, ce înseamnă aceste schimbări politice foarte dese pentru comunitatea de afaceri şi cum păstrezi deschise liniile de comunicare cu autorităţile, când se schimbă atât de des?
Tom Leene: Cred că aceasta este o situaţie foarte delicată şi o întrebare delicată. Bineînţeles, guvernul se alege şi trebuie să respectăm autorităţile alese în orice fel posibil. Ce am văzut, mai ales la început, când am ajuns aici, a fost un guvern care lua decizii şi le implementa foarte repede, prea repede pentru comunitatea de afaceri care nu se putea adapta la ele. Cred că ar fi obţinut mai multe beneficii dacă ar fi colaborat cu societatea de afaceri şi asociaţiile de afaceri din jurul lor şi ar fi implementat împreună respectivele reguli. Îmi amintesc că acum trei ani a trebuit să merg la conducerea mea din Olanda şi să le spun că nu sunt sigur ce se va întâmpla cu contractele angajaţilor pentru anul viitor, legat de costuri. Iar ei mi-au răspuns, dar, Tom, este noiembrie, nu ai cum să nu ştii aceste lucruri. Am zis, da, dar nu este vina mea, pentru că acest lucru nu este cunoscut încă la nivelul ţării. Un astfel de lucru este foarte rău pentru investiţiile pe termen lung, aşa cum sunt cele pe care le facem noi, pentru că avem nevoie de stabilitate, de un mediu stabil. Bineînţeles, nu venim aici ca să stăm pentru perioade scurte, să încasăm beneficii şi apoi să plecăm. Nu, suntem aici de 20 de ani şi vom fi aici şi peste 20 de ani de acum încolo, aşa că vrem să fim siguri că avem un mediu stabil, astfel încât să putem să ne facem şi planurile pentru aceste perioade de timp.
Polder model, decizii în stil olandez
Polder model este o noţiune cât se poate de olandeză. Se referă de fapt la deciziile bazate pe consens între toate părţile implicate într-un proces. De exemplu, sindicate şi patronate, guvern şi societatea civilă şi aşa mai departe, în funcţie de situaţie. Ideea de bază a acestui model este că se caută împreună cea mai bună soluţie a unei probleme, care să fie gândită şi analizată din toate perspectivele. Durează mai mult până se ajunge la o decizie, dar rezultatul este pe măsură.
Cristina Cileacu: Poţi să explici pentru publicul român modelul de lucru olandez, care se numeşte polder model?
Tom Leene: Da, bineînţeles. Polder înseamnă de fapt...
Cristina Cileacu: Muncă.
Tom Leene: Da, dar pentru că ţara noastră este sub nivelul mării, ca să ne protejăm de apă a fost nevoie să ne asigurăm că avem ridicate diguri, sisteme care fac apa să se retragă, dar de câte ori se făcea o îmbunătăţire undeva, era afectată altă zonă. Aşa că aceste locuri din jurul ţării chiar au trebuit să lucreze împreună, ca să se asigure că împreună facem faţă apei care ne invada. De aici vine polder model, adică o colaborare pe care o avem cu toate părţile din jur ca să ne asigurăm că beneficiem ca un întreg, nu doar într-un singur loc, ci toată lumea beneficiază la fel. Iar acest model se aplică în mai multe zone, nu doar în ceea ce înseamnă protecţia împotriva apelor. Are şi aplicaţii în politică, pentru că există ideea în Olanda că politicienii, autorităţile trebuie să lucreze cu societatea oamenilor de afaceri, dar şi cu zona academică, comunităţile de cartier, ca să fie siguri că de câte ori implementează reguli se asigură că sunt solide şi stabile şi că toată lumea înţelege care va fi impactul. Cea mai bună metodă să faci asta este să vorbeşti cu toţi cei din jur şi să te asiguri că şi-au spus părerea despre impact. Asta duce şi la mai multă implicare în planurile pe care le ai, dar îi face şi pe cei din jur mai implicaţi. Acest mod de lucru ar putea cu siguranţă să aibă un efect mai mare în România şi trebuie să spun că guvernul actual a făcut mai multe pentru a se asigura că eforturile lor se combină cu cele ale populaţiei din jur şi pentru a se asigura că oamenii se simt sprijiniţi în ceea ce fac.
Cristina Cileacu: Dar nu durează mai mult ceva, când trebuie să întrebi fiecare parte în sine ca să iei o decizie?
Tom Leene: Cred că acesta este dezavantajul situaţiei. Ne place să discutăm şi suntem o ţară unde se dezbate mult, dar da, uneori nu ne mişcăm atât de repede pe cât am dori, dar măcar suntem siguri că de câte ori luăm o decizie avem un ok care este susţinut de toată lumea şi implementat cu adevărat. Deci, pe termen scurt pare că este mai încet, dar are efecte pe termen lung.
Cum se lucrează cu România?
Cristina Cileacu: Să ne întoarcem puţin la Camera de Comerţ Olandezo-Română, care este scopul principal ca instituţie?
Tom Leene: Suntem o asociaţie de membri, care a fost fondată şi susţinută de toţi membrii care au rădăcini olandeze sau legături cu Olanda. Pot fi de pildă companii româneşti care lucrează în Olanda, companii olandeze care sunt deja aici, dar în orice caz, are legătură cu schimburile comerciale bilaterale. Olandezii sunt printre cei mai mari investitori în România, avem de la companii mari, până la antreprenori mici care vin aici şi investesc în România. Noi suntem aici să îi susţinem pe toţi. Avem cam 200 de companii care sunt membrii noştri şi suntem aici pentru a le susţine punctele de vedere, ne asigurăm că ne împărtăşim cunoştinţele între noi, dar şi cu autorităţile române sau că putem să îi ajutăm în orice alt fel.
Cristina Cileacu: Şi este simplu să lucrezi aşa în România?
Tom Leene: Este, da, dar aş spune că este foarte apreciat acest stil de lucru în România.Văd că răspundem unei nevoi prezente, nu doar din partea organizaţiilor (n.r. private), ci şi din partea autorităţilor şi a altor organizaţii din jurul nostru, acea colaborare despre care vorbeam înainte, care este foarte apreciată pentru că este o „placă de rezonanță” pentru fiecare plan nou pe care îl facem în această ţară şi cred că, companiile, ca întreg, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în România şi ar trebui să poată să sfătuiască atât publicul român, cât şi autorităţile, de pildă în cazul anumitor chestiuni legislative.
Oamenii de afaceri olandezi ne susțin pentru Schengen
Intrarea României în zona Schengen a fost mereu legată de criticile aduse de Olanda privind neîndeplinirea completă a condiţiilor. Timpul a dovedit că aveau şi olandezii dreptatea lor. Pandemia de coronavirus a închis multe graniţe şi a îngreunat circulaţia liberă inclusiv între statele Schengen. Dar discuţia nu este încheiată şi intrarea României în acest spaţiu este susţinută de tot mai multe voci.
Cristina Cileacu: Şi cum afectează comunitatea de afaceri, şi din partea olandeză, de asemenea, nu doar dinspre partea română, pentru că acolo ştim deja, faptul că România încă nu este în zona Schengen, ceva care are legătură cu ţara ta, dar să subliniem că este o chestiune care ţine de politică.
Tom Leene: Nu pot să răspund în locul politicienilor, dar din perspectiva afacerilor, am primi România în zona Schengen, pentru că ne-ar plăcea să avem graniţele deschise pentru toate ţările, pentru că noi susţinem schimburile comerciale bilaterale, dar şi cu alte state din jur. Aşadar, din perspectiva comunităţii de afaceri tot ce putem face este să le cerem politicienilor să se întâlnească şi să facă tot ce trebuie. Cred că mai sunt câteva detalii care trebuie rezolvate, dar trebuie să facă tot ce trebuie să facă astfel încât să putem deschide graniţele, pentru că va fi un beneficiu comun pentru România şi restul Uniunii Europene.
România, bijuteria ascunsă a Europei
Cristina Cileacu: Tom, ca să încheiem această discuţie într-o notă mai personală, din moment ce faci mult sport, cum găseşti România din acest punct de vedere?
Tom Leene: Este interesant, pentru că m-am îndrăgostit de-adevăratelea de România şi peisajele ei. Bineînţeles, ai fost în Olanda şi ai văzut ce plată este, noi nu avem niciun deal, niciun munte.
Cristina Cileacu: Nimic pe care să urci.
Tom Leene: Nimic pe care să urci. Sunt un mare admirator al ciclismului, dar şi a triatlonului şi România este fantastică pentru astfel de lucruri. Am fost de curând la un concurs ciclistic în Pucioasa, şi chiar am putut să simt frumuseţea din jur, priveliştile frumoase pe care România le are. Le spun mereu prietenilor mei din Olanda, vă rog veniţi aici şi când veniţi, luaţi-vă şi bicicleta sau echipamentul pentru munte, pentru că puteţi merge în munţi şi este pur şi simplu minunat să-i vezi şi cred că România este încă o bijuterie ascunsă a Europei şi ar putea să arate mai mult oamenilor.
Cristina Cileacu: Dar suntem pregătiţi să primim aceşti oameni care fac sport de dragul sportului?
Tom Leene: Da, cred că da. Doar dacă mă raportez la ce s-a întâmplat recent, o cursă foarte bine organizată, planificată în detaliu, în siguranţă, chiar şi în vremuri de pandemie, organizatorii s-au asigurat că toată lumea este în regulă, s-a lucrat cu poliţia şi autorităţile locale, o colaborare constructivă pentru toată lumea şi cred că puteţi face şi aici paşi mai mulţi. România organizează deja multe curse mari, la care am participat, de exemplu triatloane, şi putem doar să observăm cât de responsabilă este organizarea. Cred că toţi fac o treabă foarte bună, nivelul este bun şi fac totul şi pentru ca atleţi din toată lumea să vină aici şi să participe.
