Iancu Guda: Avem o formă de regenerare distructivă a mediului de afaceri. Cum o putem transforma într-o distrugere creativă
Peste 28 de mii de firme au fost radiate în primele 7 luni ale anului. Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București și în județele Cluj, Constanța și Timiș. Numărul firmelor radiate a scăzut totuși cu 62,15%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - 7.547; construcții - 2.631 și activități profesionale, științifice și tehnice - 2,342.
Aproape un milion de locuri de muncă au dispărut în perioada 16 martie - 15 iulie.
1,5 milioane de români au intrat în şomaj tehnic.
Peste 300.000 de firme din România riscă să intre în insolvenţă.
Ce înseamnă toate aceste cifre pentru economie?
„Suntem o economie dependentă de consum și atunci automat, din structură, se întâmplă foarte multe efecte în economie, atât din perspectiva telemuncii, cât și a activității companiilor din România, fie că este vorba de firme nou înființate sau de cele care își întrerup activitatea”, spune analistul financiar Iancu Guda.
Ce arată imaginea de ansamblu
Este important să vedem imaginea de ansamblu, atrage atenția analistul financiar. Chiar dacă forma de închidere a activității - prin radiere - a adus o scădere la 28.000, dacă este să vedem și companiile care s-au suspendat sau s-au dizolvat, în total avem 56.671 de companii care și-au încetat activitatea, iar Registrul comerțului arată că sunt 42.001 companii nou înființate.
Dacă este să împărțim companiile care ies, care își încetează activitatea, la cele care intră, avem un raport de 1,35.
Deci, la fiecare 100 de companii nou înființate, avem 135 care își încetează activitatea, repet, în toate cele trei forme - suspendări, dizolvări, radieri.
„Avem o formă de regenerare distructivă a mediului de afaceri, atunci când mai multe companii își încetează activitatea comparativ cu cele care intră”, spune Iancu Guda.
Este clar că cele care intră, start-upurile, nu au capacitatea să acopere golul companiilor care ies, pentru că nu doar proporționalitatea numerică - 1,3 companii care ies la o companie care intră -, ci și dimensiunea acestora contează, arată analistul.
Zece ani, durata de viață medie a unei firme în România
Firmele care ies au o durată de viață medie în România cam de zece ani. În privința firmelor care intră, care sunt la început de drum, 82 la sută nu au niciun angajat, sunt tentative de afaceri pe care antreprenorii le fac încercând marea cu degetul, pas cu pas, și este clar că atunci când ai cu 35 la sută mai multe companii care părăsesc mediul de afaceri decât cele care intră, iar cele care ies au o dimensiune mult mai mare din punct de vedere al rulajelor, al activelor, al angajaților, atunci economia se contractă, business-ul scade, rulajele scad, consumul scade - și suntem o economie dependentă de această componentă, care este ciclică: în expansiune este supra-turat și în recesiune este foarte conservator descurajat. Deci, dacă privim imaginea de ansamblu, lucrurile stau mult mai prost, chiar dacă radierile de firme au scăzut.
Cam 62.000 de companii se înființaseră în aceeași perioadă a anului trecut și acum avem 42.000, deci practic avem o scădere cu 31 la sută în primele șapte luni, dar acest fenomen s-a accentuat în ultimele luni, după impactul pandemiei, iar din luna martie până în prezent, numărul de companii nou înființate a scăzut la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut.
Aceasta arată nevoia urgentă, disperată, a mediului de afaceri pentru măsuri de sprijin de care start-upurile au nevoie și mă refer în special la reinventarea, restructurarea, reformarea programului Start-up Nation, spune Iancu Guda.
O curățenie care mai mult ridică praful. Avem nevoie de „distrugere creativă”
Este și o mare oportunitate. Este o curățenie, dacă vreți, în mediul de afaceri, în condițiile în care 4 din 10 companii din România aveau pierderi înainte de impactul pandemiei, dar momentan, la primele 7 luni, este o curățenie care mai mult ridică praful, nu reașează mediul de afaceri din România pe baze solide, competitive, arată Iancu Guda.
Momentan, e mai multă distrugere decât regenerare, este această regenerare distructivă, or noi trebuie să ajungem în punctul în care să fie o distrugere creativă, adică: în recesiune e normal, mai ies companii, își încetează activitatea, dar haideți să vedem și partea de creație, start-upuri, noi companii, care să suplinească golul lăsat de firmele care au ieșit și să construiască un mediu de afaceri mult mai competitiv către viitor.
Primele 1.000 de companii din România concentrează jumătate din toate afacerile
În România, avem această situație a unui business subdezvoltat embrionar, o vârstă medie a companiilor active din România de doar 10 ani și o polarizare foarte mare: din 520.000 de companii active din România, primele 1.000 concentrează jumătate din toate afacerile și următoarele 519.000 se luptă pentru cealaltă jumătate. Este cea mai mare polarizare, concentrare la vârf, pentru că pătura de mijloc nu se îngroașă, nu este competitivă.
De ce nu e competitivă? Că nu vin valuri noi din spate de companii care să crească, în primul rând multe companii înființate și apoi care să și reușească. În România, din 1.000 de companii nou înființate, știți câte mai sunt în funcțiune după cinci ani/ ajung la venituri de peste un milion de euro/ au măcar trei angajați și fac profit? CINCI! Asta este rata de succes, cu adevărat succes, deși succesul este subiectiv.
„Pentru mine, să ai un business de succes înseamnă nu să te înființezi ca să supraviețuiești, ci ca să ajungi la un anumit nivel. Adică, după cinci ani de activitate să ai măcar venituri, nu zic profituri, cifră de afaceri de un milion de euro, să fii pe plus măcar, să ai măcar trei angajați, că dacă simulezi antreprenoriat din acte, firmă de garsonieră, fără angajați, n-ai creat locuri de muncă și valoare adăugată”, spune Iancu Guda.
Viitorul nu sună deloc bine
„Deci, cinci! Ce se alege de viitorul nostru? Că firmele plătesc salarii, firmele fac investiții, firmele plătesc taxe pe muncă, pe impozit, pe TVA, toate din care statul adună taxe și circulă economia, asigură serivcii publice, face investiții, plătește salarii, pensii.
Viitorul nu sună deloc bine, dacă nu reușim să transformăm această regenerare distructivă într-o distrugere creativă. Deci, mai multe companii înființate, mai solide, mai competitive, doar așa putem spera la un viitor mai bun”, a încheiat Iancu Guda.
