Cum împarte România cele 30 de miliarde de euro de la UE pentru redresarea economică
România își face planurile cum să cheltuiască banii din fondul de salvare. Două treimi se vor duce către tranziția verde și schimbări climatice, 15% pentru competitivitate economică și reziliență și 20% pentru servicii publice, dezvoltare urbană. Sunt însă date ambițioase pentru alocările pentru infrastructură. Peste nouă miliarde de euro până în 2026. Întreg Planul de Redresare și Reziliență trebuie definitivat și aprobat de Comisia Europeană până în aprilie anul viitor, deci în mai puțin de jumătate de an.
Cei mai mulți bani din Planul Național de Recuperare și Reziliență vor merge către dezvoltarea intrastructurii de transport - 9,2 miliarde de euro, către proiecte de utilități publice - 4,3 miliarde euro, precum și către modernizarea sistemului de sănătate - 1,8 miliarde de euro, potrivit unui draft al documentului ce urmează să fie prezentat public de guvern în perioada următoare.
Autostrada A7, considerată coloana vertebrală a Moldovei, este doar unul dintre proiectele care ar putea primi finanțare. Șefii de la Drumuri ar vrea ca în această iarnă să scoată la licitație cel puțin unul dintre cele trei loturi ale secțiunii de 63 de kilometri dintre Ploiești și Buzău.
Autostrada, care pornește de la Ploiești și urcă apoi spre Moldova trecând pe lângă Buzău, Focșani, Bacău, până la Pașcani, va avea aproximativ 320 de kilometri și va costa circa două miliarde de euro.
Tot din Planul Național de Recuperare și Reziliență ar urma să fie finanțate lucrările și la cei 50 de kilometri de autostradă care vor ocoli Capitala pe la nord, dar și drumul expres Pașcani-Suceava-Siret, precum și finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva, din care lipsesc circa 13 kilometri.
Și drumul expres care vine în continuarea șoselei de mare viteză și leagă Pașcani de Suceava și Siret ar urma să fie finanțat tot din PNRR.
Pe sectorul feroviar cel mai important proiect, care ar putea primi finanțare prin noul program de redresare economică post-pandemie este modernizarea și electrificarea tronsonului de cale ferată Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor. Acesta presupune reabilitarea liniei pe o distanţă de 166 km, electrificarea pe 160 km și dublarea liniei pe 88 km.
Este vorba despre realizarea celei de-a doua conexiuni feroviare electrificate cu graniţa de vest, spre Ungaria, după cea de la Curtici.
Din Planul Național de Recuperare și Reziliență ar urma să fie finanțate și prelungirea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Eroilor, dar și construcția liniei de metrou spre aeroport, până la stația Tokyo.
Și autoritățile din Cluj ar urma să primească bani pentru realizarea liniei de metrou care va porni din centrul comunei Florești și va ajunge până în centrul municipiului Cluj-Napoca.
Bani ar urma să fie alocați și pentru achiziția de material rulant, adică trenuri de metrou și rame electrice.
