Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală, potrivit Agerpres.
Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.
Faţă de luna martie, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat descreşterea în trimestrul II, inclusiv în raport cu previziunile, coborând la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor. Influenţe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii preţurilor importurilor şi din reintrarea pe un trend uşor descrescător a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. În sens opus au acţionat moderat majorările de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri, se arată în comunicatul băncii centrale.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 5,3% în iunie, de la 6,7% în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC s a redus la 7,2% în iunie, de la 8,5% în martie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în iunie 2024 la 7,3%, de la 8,3% în martie 2024. Activitatea economică a crescut cu 0,7% în trimestrul I 2024, mai puţin decât s-a anticipat, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar aşteptărilor.
Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni. Descreşterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să-şi accelereze creşterea în termeni anuali, precizează BNR.
Potrivit sursei citate, evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, în condiţiile majorării uşoare a ecartului dintre variaţia pozitivă a volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanţei comerciale şi-a mărit doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil faţă de trimestrul precedent, inclusiv ca efect al accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a excedentului balanţei veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere ceva mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2024 decât s-a previzionat anterior, implicând o creştere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au accelerat creşterea în termeni anuali faţă de trimestrul precedent, producţia în industria prelucrătoare s-a revigorat uşor, iar dinamica volumului lucrărilor de construcţii a urcat consistent în teritoriul pozitiv, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii a continuat însă să-şi mărească ecartul pozitiv faţă de cea a exporturilor, crescând relativ mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial, precum şi cel de cont curent şi-au accelerat puternic creşterea în primele două luni din trimestrul II în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior.
"Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie s-a redus semnificativ în luna mai, după creşterea considerabilă consemnată în aprilie, iar rata şomajului BIM s-a mărit gradual în intervalul aprilie-iunie, până la 5,5% - nivel inferior mediei de 5,6% din a doua jumătate a anului trecut. În acelaşi timp, sondajele de specialitate au indicat în iulie intenţii mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, precum şi un deficit de forţă de muncă în scădere, faţă de cel în creştere raportat de companii în primele două trimestre din acest an. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie au înregistrat o scădere pe ansamblul intervalului aprilie-mai, rămânând însă înalte", se precizează în comunicatul citat.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au scăzut în prima decadă a lunii iulie sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au reînscris în debutul lunii şi s-au menţinut ulterior pe o traiectorie general descrescătoare - relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune - în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în condiţiile în care componenta în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, în principal pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare, iar ritmul celei în valută şi-a prelungit traiectoria uşor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a crescut la 69,1% în iunie, de la 68,8% în mai.
BNR a decis în iulie să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.
