Dezastre economice în zona euro

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Grecia a fost şi încă este o piatră de moară pentru zona euro, în condiţiile în care a intrat în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune. Pentru a scăpa de faliment, statul elen a primit până acum ajutoare internaţionale de 380 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi sau ştergere de datorii. Autorităţile de la Atena au fost nevoite să aplice două planuri dure de austeritate, care au presupus majorări de taxe și împozite şi concedierea a sute de angajaţi ai statului.

Irlanda a fost a doua ţară din zona euro care a încheiat un acord cu Uniunea Europeană şi FMI, în noiembrie 2010. Deficitul public ajunsese la 32% din PIB, iar sectorul bancar al ţării a fost pus pe butuci după explozia bulei imobiliare în 2008. Irlanda a primit 85 de miliarde de euro şi acum pare că e pe calea redresarii.

În mai 2011, a fost rândul Portugaliei să ceară ajutor pentru a relansa economia. La fel ca Grecia şi Irlanda, Lisabona a strâns cureaua cheltuielilor publice şi a primit un împrumut de 78 de miliarde de euro de la Uniunea Europeana şi Fondul Monetar International. Totuşi, economia Portugaliei nu dă semne de revenire. Anul trecut, ţara a cunoscut cea mai gravă recesiune din 1975.

Spania a dat mari emoţii zonei euro atunci când a anunţat că are nevoie de bani. Toată lumea e de acord că e o ţară prea mare pentru a putea fi salvată de la un eventual faliment, care ar ameninţa chiar existenţa monedei unice. Anul trecut, Madridul a obţinut un imprumut de 100 de miliarde de euro, din care a folosit aproape jumătate pentru a salva băncile de la faliment.

Scenariul ajutorului internaţional pare să se aplice cât de curând şi Sloveniei. FMI estimează că ţara va avea nevoie, anul acesta, de împrumuturi de 3 miliarde euro pentru a-şi plăti datoriile scadente şi pentru a sprijini băncile de stat aflate în dificultate.