Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.
Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB.
Veniturile totale au însumat 330,47 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, în creştere cu 12,5% (an/an), iar cheltuielile au fost în sumă de 372,66 miliarde lei, în creştere în termeni nominali cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.
Guvernul vrea să se încadreze în maximum 5,5%
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că România se va încadra într-un deficit de maximum 5,5% din PIB anul acesta.
"Anul trecut am avut un deficit de 6,2%, regula de bază când vorbești cu Comisia este de la 6,2% să scazi cu 0,5% și de aici pleci și explici contextul. Oamenii nu sunt obtuzi și mie nu mi-a cerut nimic Comisia. Am zis de la început, dacă vreți 4,4%, eu pot să îl realizez, e o operație reușită, dar pacientul va fi decedat. Eu, părerea mea, că ne vom încadra într-un deficit de maximum 5,5%", a spus șeful Guvernului la Interviurile Digi24.ro.
Chestiunea legată de deficitul bugetar a fost discutată și de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, cu delegația FMI prezentă la București în această perioadă.
"După Comisia Europeană, ne atrage atenţia şi FMI. Vine Comisia Europeană li spune: «Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR». Mai pe româneşte «v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund»", a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Finanţelor.
Boloş a reiterat ideea că, în caz contrar, se pot pierde 75 de miliarde de euro.
"Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri", a mai transmis ministrul.
Editor : C.I.
