Deblocarea angajărilor la stat pune în pericol acordul cu FMI
Acordul pe care România îl are cu FMI expiră la sfârsitul lunii iunie.
Tot atunci, guvernanţii vor să deblocheze angajările în administraţia publică locală şi, potrivit declaraţiilor vicepremierului Liviu Dragnea, zeci de mii de oameni ar urma să fie introduşi în sistem. Noi angajări înseamnă bani de la bugetul de stat, dar actualul acord cu americanii presupune limite.
În 2011, când România a încheiat acordul de tip preventiv cu FMI, guvernanţii s-au angajat să menţină cheltuielile cu salariile sub nivelul de 7,3% din PIB. Pentru acest an, fondurile alocate pentru plata lefurilor în sistemul bugetar sar de 7,2% din PIB.
Ca un exemplu, dacă vor fi angajaţi 10.000 de oameni în administraţia publică locală, plătiţi cu salariul minim pe economie, atunci ar trebui virate de la buget nu mai puţin de 10 milioane de euro, pentru acest an.
Cum Liviu Dragnea nu a specificat câţi oameni noi vor veni, calculul poate merge mai departe: pentru 20.000 de angajaţi, 20 de milioane de euro.
Momentul pentru o astfel de măsură este cum nu se poate mai nepotrivit - autorităţile de la Bucureşti speră că îi vor convinge pe finanţatorii internaţionali să încheie un nou acord, dar depăşirea cheltuielilor salariale va afecta negocierile cu FMI.
În trei ani, numărul bugetarilor a scăzut cu 200.000
Mecanismul „o singură angajare făcută la șapte plecări din sistemul public” a fost propus de Fondul Monetar Internaţional, în 2010, atunci când situaţia economică a României era extrem de dificilă. Guvernul Boc a introdus această măsură pentru a reduce cheltuielile cu salariile, care atârnau greu în bugetul de stat. Nu s-a renunţat la ea nici chiar în sănătate, acolo unde lipsa personalului medical a devenit acută, în unele judeţe.
În ultimii trei ani, aparatul de stat a fost redus de la un milion patru sute de mii de angajaţi la un milion două sute de mii de angajaţi. Prin această măsură, cheltuielile cu salariile au scăzut de la 9,5% din produsul intern brut la puţin peste 7 procente.
Evoluţiile pozitive din ultimii ani i-au făcut pe membrii delegaţiei FMI să lase garda mai jos. Reprezentanţii Fondului au declarat pentru Digi24 că sistemul 1 la 7 a devenit prea rigid în unele domenii cheie şi că această politică poate fi flexibilizată, atâta vreme cât cheltuielile salariale se menţin în limite sustenabile.
Autorităţile noastre par să se grăbească, însă. La doar două luni de la anunţul FMI, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că vrea reluarea angajărilor la stat.
„Trebuie să adoptăm rapid măsură asta pentru că sunt foarte multe instituţii locale care nu mai au suficient personal. Nu putem continua cu această rigiditate pentru că instituţiile locale pot ajunge în situaţia în care intră în blocaj. Nu putem să vorbim de mii, ci de zeci de mii, dar nu multe zeci de mii”, a declarat Liviu Dragnea, vicepremier.
Prioritare ar fi angajările din sistemul sanitar şi din primării. Sunt sectoarele cele mai afectate de deficitul de personal. Bani suplimentari pentru salarii nu au fost alocaţi încă, dar guvernanţii noştri par a fi nerăbdători.
„Este o problemă de voinţă politică a guvernului care se va impune asupra aparatului administrativ, am spus că vom da drumul la angajări în momentul în care desfiinţăm toate posturile care acum sunt neocupate pentru că aceste posturi neocupate sunt ţinute ca să fie mai mulţi şefi”, a susținut Victor Ponta, premierul României.
Specialiştii spun că cel mai bine ar fi fost ca guvernanţii să aştepte rectificarea bugetară din vară pentru a anunţa reluarea angajărilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
