Analiză De la recesiune în „V”, la una în „W”. Medicamentul actualei crize ar putea deveni otravă

Data publicării:
Concept of economic recession during the coronavirus crisis
Foto: Guliver/GettyImages

Din toate părțile, inclusiv la noi, auzim des, chiar prea des, de revenirea în „V” a economiei. Adică o recuperare rapidă și în 2021 să se recâștige tot, chiar și ceva în plus. Iar speranța este pusă în pachetele masive de sprijin anunțate peste tot. Doar că medicamentul actualei crize ar urma să devină otrava pentru viitoarea criză.

The Economist Intellingence Unit vine cu un avertisment - umanitatea riscă o recesiune dublă. Evoluția ar putea fi nu în V, ci în dublu V, cu două căderi. Una dată de pandemie și a doua de datorii. Ceva similar, dar nu adânc, a cunoscut Europa în perioada recentă - criza subprime și criza datoriilor suverane.  

Guvernele oferă pachete de miliarde de dolari pentru a susține economia, însă datoriile acumulate ar putea împinge economia globală într-o a doua recesiune, susține Economist Intelligence Unit.

Fondul Monetar Internațional a transmis că economia se va prăbuși rapid și se teme că va fi cea mai mare cădere de la marea depresiune din 1930 până în prezent.

Din criză, în criză

Multe dintre țările afectate puternic de pandemia de coronavirus, precum Italia sau Spania, erau deja vulnerabile fiscal înainte de criză. Iar o criză a datoriilor în oricare dintre aceste țări se va extinde și în țările dezvoltate și piețele emergente, ceea ce va împinge economia globală pe marginea prăpastiei din nou, iar, de data aceasta, prăbușirea va fi și mai puternică, susțin analiștii. Pentru că pe fondul actualei pandemii, apare un șoc temporar, pe când o criză a datoriilor reprezintă o problemă fundamentală a economiilor, care necesită ajustare dură.

Și deși acesta nu este scenariul principal, nu se cunoaște încă impactul crizei pe termen lung asupra creșterii deficitelor fiscale în țările occidentale. Un al doilea sau al treilea val al epidemiei ar face, însă, aceste scenariu mult mai realist. Pentru că ar necesita și mai multă îndatorare.

Este puțin probabil ca cererea consumatorilor să revină la nivelurile anterioare crizei imediat ce distanțarea socială nu va mai fi obligatorie și întreprinderile își pot relua activitatea.

În același timp, lanțurile de aprovizionare la nivel mondial ar putea fi în continuare perturbate, deoarece țările nu ridică restricțiile coordonat și vor apărea blocaje. Toate acestea vor duce la o repornire treptată și greoaie a economiei.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia a elaborat un ghid tocmai în ideea de a reveni la normalitate coordonat, pentru a ușura refacerea economiilor.

Datorii imposibil de dus

Dar mare problemă este cea a datoriilor. FMI se așteaptă ca datoria globală suverană să se ducă la 122% din PIB. Cea a Italiei ar urma să crească de la 135 la 155% din PIB. Cea americană se va duce la de 109% la 122%.

Lumea poartă cu sine acum un grad uriaș de îndatorare, acumulat chiar și pentru a combate precedenta criză. Datoria globală, publică și privată, a ajuns la finalul anului trecut la 257 de mii de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă de peste 3 ori mai mult decât PIB-ul mondial.

Iar combaterea pandemiei se face cu și mai multă datorie. Stimulii sunt necesari acum, altfel vom avea acum o depresiune economică majoră. Însă pasul doi va fi complicat. Autoritățile monetare ar trebui să retragă stimulii la timp, pentru a nu aduce un efect inflaționist cu tot acest tsunami de bani. Dar dacă stimulii sunt retrași pentru a îndepărta acest pericol, atunci există riscul de a se pierde încrederea și de a activa problema supraîndatorării. Deci, oricum o dai, va ieși rău.

Din punctul de vedere al statelor, inflația este calea mai ușoară, pentru că atunci ele nu riscă încetarea de plăți. Dar este dezastru pentru oameni, care vor avea nivelul de trai erodat puternic.

(sursa: Business Club)

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri