De ce mâncarea din străinătate ne scumpește viața

Aproape două miliarde şi un sfert a costat mâncarea adusă anul trecut în 10 luni de peste graniţe. Mai mult de o treime sunt doar produse congelate sau gata preparate, tot mai căutate pentru prânz şi desert.

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Preparatele alimentare congelate cum ar fi ştrudelul cu mere, plăcinta cu vişine, pâinea congelată cresc importurile de alimente. Acestea reprezintă 33 la suta din totalul produselor importate. În clasament urmează fructele exotice, fie că vorbim despre citrice, cum sunt portocalele sau despre ananas - per total, înseamnă 20 la sută din alimentele aduse de peste graniţă.

Punem din belşug în coşul de cumpărături şi mere din import, roşii ori castraveţi. Legumele din străinătate reprezintă 12 procente din ce aducem de peste hotare.

Nici friptura de porc nu este românească de fiecare dată: producătorii locali asigură doar o treime din consum. Aşa că în prima parte a anului trecut am cumpărat din Ungaria şi din Germania carne de 342 milioane de euro. Plus alte delicatese.

„Laptele şi produsele lactate reprezintă 11 la suta din importuri. Cumpărăm alimente pe care producătorii noştri nu le pot fabrica, cum este această brânză gouda cu aromă de trufe”, relatează Roxana Vântu, jurnalist Digi24.

Abia acum producătorii de la noi se gândesc să urmeze exemplul vesticilor, care folosesc fiecare picătură de lapte şi fiecare produs rezultat.

„Din 7-8 litri de lapte facem un kilogram de brânză şi noi ce facem cu zerul? Plătim să îl distrugem, iar ei îl folosesc. Vom face un supliment nutritiv bază pentru baby formulă sau eugenii sau suport pentru suplimente nutritive pentru sportivi”, afirmă Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.

Aşa am putea avea şi noi produse similare celor din străinătate şi să mai reducem importurile care ne scumpesc mâncarea.

„Creşterile de consum nu s-au dus în producţie românească, s-au dus în producţie de import, au crescut importurile, s-a devalorizat leul, există pericolul inflaţiei”, afirmă Florin Pogonaru, preşedinte Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind creşterea preţurilor pentru finalul acestui an.