De ce mâncarea din străinătate ne scumpește viața

Aproape două miliarde şi un sfert a costat mâncarea adusă anul trecut în 10 luni de peste graniţe. Mai mult de o treime sunt doar produse congelate sau gata preparate, tot mai căutate pentru prânz şi desert.

Elicopter prăbuşit în fluviul Hudson, la New York

Creșteri istorice la burse după suspendarea tarifelor lui Trump

Peste 500.000 de elevi primesc masă caldă la cursuri. Cum arată pauza de prânz în școlile din mediul rural

O șansă în plus la viață pentru pacientele cu cancer la sân. Primul centru din țară unde acestea sunt tratate după reguli germane

Imagini revoltătoare: hectare întregi de pășune și pădure transformate în groapă de gunoi

România, țara în care oamenii merg zeci de kilometri până la cel mai apropiat spital

Fritz anunță un Comitet politic al USR pentru joi, când se va decide oficial susținerea lui Dan

Cosirea mozaicată a ierbii din Timișoara, concept venit din Occident, nu este pe placul multor locuitori. „Arată foarte urât”

Dezvăluire în Italia: autorul și conținutul celebrei cărți „Hipnocrația”, despre politica lui Trump și Musk, au fost creați de AI

Preparatele alimentare congelate cum ar fi ştrudelul cu mere, plăcinta cu vişine, pâinea congelată cresc importurile de alimente. Acestea reprezintă 33 la suta din totalul produselor importate. În clasament urmează fructele exotice, fie că vorbim despre citrice, cum sunt portocalele sau despre ananas - per total, înseamnă 20 la sută din alimentele aduse de peste graniţă.

Punem din belşug în coşul de cumpărături şi mere din import, roşii ori castraveţi. Legumele din străinătate reprezintă 12 procente din ce aducem de peste hotare.

Nici friptura de porc nu este românească de fiecare dată: producătorii locali asigură doar o treime din consum. Aşa că în prima parte a anului trecut am cumpărat din Ungaria şi din Germania carne de 342 milioane de euro. Plus alte delicatese.

„Laptele şi produsele lactate reprezintă 11 la suta din importuri. Cumpărăm alimente pe care producătorii noştri nu le pot fabrica, cum este această brânză gouda cu aromă de trufe”, relatează Roxana Vântu, jurnalist Digi24.

Abia acum producătorii de la noi se gândesc să urmeze exemplul vesticilor, care folosesc fiecare picătură de lapte şi fiecare produs rezultat.

„Din 7-8 litri de lapte facem un kilogram de brânză şi noi ce facem cu zerul? Plătim să îl distrugem, iar ei îl folosesc. Vom face un supliment nutritiv bază pentru baby formulă sau eugenii sau suport pentru suplimente nutritive pentru sportivi”, afirmă Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.

Aşa am putea avea şi noi produse similare celor din străinătate şi să mai reducem importurile care ne scumpesc mâncarea.

„Creşterile de consum nu s-au dus în producţie românească, s-au dus în producţie de import, au crescut importurile, s-a devalorizat leul, există pericolul inflaţiei”, afirmă Florin Pogonaru, preşedinte Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind creşterea preţurilor pentru finalul acestui an.