De ce e periculoasă economia care crește prea repede?
În trimestrul al doilea economia României a crescut cu 6%. Cifra este cu aproape două procente mai mare decât estimările cele mai optimiste de până acum şi, dacă nu am avea şi detaliile acestei creşteri, ar fi o veste foarte bună.
E cel mai alert ritm din 2008 până acum şi la asemenea nivel aproape că se subînţelege că e cel mai mare avans din Uniunea Europeană. La şase luni avem o creştere de 5,2%, peste ţinte, peste estimări şi cam toate băncile au anunţat că îşi vor revizui prognozele din acest an. Nimeni nu se aştepta la aşa de mult.
Pe ce s-a bazat această creștere? În primul rând, pe creşterea puternică a consumului. Acesta a avut o ascensiune de aproape 20 la sută în primele șase luni, încurajat puternic de creşterile de salarii şi reducerile de taxe. Tocmai din acest motiv este şi cel mai mare semnal de alarmă, unul despre care a vorbit recent şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
În condiţiile în care PIB-ul potenţial al României, adică acea putere de a creşte sănătos, este sub 3%, iar PIB-ul se umflă mai mult decât dublu, atunci e ceva în neregulă. În anii anteriori, când avansul era ceva mai temperat, creşterea era mai apropiată de realitate. Şi atunci era dusă în spate de industrie, pe cerere externă, dar lipsea mult consumul.
Acum am picat în extrema celalaltă, consumul creşte prea tare şi sunt stimulate importurile. Iar industria e plafonată. Şi sunt multe cauze aici. Oferta internă este limitată pentru a acoperi cererea. Pe de o parte, îi lipseşte gradul de sofisticare care să răspundă dorinţelor. Industria s-a dezvoltat mult în criză, dar s-a dus spre produse intermediare, cu cerere de export. Şi atunci cresc importurile. Ca urmare, urcă deficitul, care a crescut cu 35% la şase luni, iar deficitul de cont curent s-a umflat de aproape şapte ori, la 2,5 miliarde de euro.
Acum avem doar datele semnal de la Statistică, componentele vor veni peste trei săptămâni, pe 6 septembrie, dar multe evoluţii pot fi intuite. Producţia industrială este greoaie, cu o creştere de doar 1,3%, dar cu niscai semne mai bune pe final de interval, şi cu comenzi mai mari anunţate pentru industria prelucrătoare.
Construcţiile au un reviriment şi cel mai interesant este că ritmul a fost accelerat de lucrările mari, investiţiile de infrastructură, cele ale statului.
Şi partea leului revine evident comerţului. 18% în primul trimestru.
În zona cealaltă, pe parte de folosire a PIB, evident că acest comerţ arată un consum ridicat. Sunt aşteptate, dat fiind acest plus de 6%, şi noi creşteri ale investiţiilor în economiei. Adică mai mulţi bani în fabrici şi uzine pentru a creşte producţia care să răspundă cererii. Aşa se întâmplă de obicei, e un decalaj între revirimentul consumului şi cel al investiţiilor. Ministerul Finanțelor chiar a dat un comunicat în care spunea că toată creșterea economică vine si din investiții, nu doar din consum. Așa o fi, dar ponderea nu e cea care trebuie.
Tot la nivel de supoziţie, pentru a explica avansul mare, analiştii mai mizează şi pe o creştere a stocurilor.
Datele însă vor veni după mai multe timp, va fi şi atunci un moment de discuţie, dar cu ce trebuie să rămânem pentru moment este că economia creşte prea repede şi cu un motor aproape exclusiv - consumul. În primul rând pentru că se creează dezechilibre. Exacerbează deficitele şi se vede în datele de import. Apoi, consumul şi structura economiei noastre de acum se vor plafona. Dispare influneţa relaxării fiscale, a creşterii salariilor şi intervine efectul de bază. Când anul viitor se va face raportarea la anul acesta, creşterea economică va frâna. Şi ne întoarcem la procente mici. Iar genul acesta de evoluţii , în formă de fierăstru, nu sunt indicate.
Evoluţia economiei româneşti
Trim. II 2016/ Trim II 2015
- crește cu 6%
Semestrul I 2016/ Semestrul I 2015
- crește cu 5,2%
Pe ce s-a bazat creşterea economică?
Semestrul I
Consum: creștere cu 18%
Construcţii: crestere cu 5,3%
Industrie: crestere cu 1,3%
Ce a contribuit la creşterea PIB
Semestrul I
Consum: a crescut cu 18%
Construcţii: crește 5,3%
Industrie: creștere cu 1,3%
Estimări de creștere pentru anul 2016
FMI: creștere de 4,2%
Comisia Europeană: - 4,2%
Guvern: - 4,2%
BERD: - 4%
Situația în Europa
România are o creştere a produsului intern brut de 6 procente, mult peste cea a altor ţări europene. Următoarele clasate sunt Slovacia, Spania şi Suedia, în timp ce pe ultimele locuri se află două ţări baltice şi Grecia - singura ţară din Uniunea Europeană care a suferit o contracţie a economiei.
După creşterea salariilor bugetarilor şi reducerea TVA, românii s-au trezit cu mai mulţi bani în buzunar. Din păcate, însă, companiile din ţară şi investiţiile nu pot ţine pasul cu cererea. Aşa că deficitul balanţei comerciale creşte. Cu alte cuvinte, importăm masiv, şi trimitem indirect bani peste graniţe.
„Trebuie să ne dea de gândit în condiţiile în care ea e generată în primul rând de consum. Nu poţi să ai pe termen lung o creştere economică sustenabilă în condiţiile în care oferta internă creşte şi ea, dar nu atât de mult cât să susţină acest consum, şi diferenţa este acoperită din importuri mai mari. Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele 6 luni ale anului cu aproape 40% faţă de anul trecut”, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Cu 18% a contribuit consumul la această creştere a PIB-ului. Industria a avut un avans modest, de doar 1,3%. Ceva mai multă activitate au avut macaralele din construcţii.
Nu doar consumul a crescut la un nivel similar cu cel dinaintea crizei, ci şi construcţiile. Spre exemplu, anul trecut, după o scădere de şase ani, construcţiile au înregistrat o creştere de peste zece procente, iar în acest an creşterea este de 5,3% în primele şase luni.
Barometrul pentru producţia internă şi investiţii este consumul de energie. În acest an, producţia de gaz a României ar trebui să fie de 30 de milioane de metri cubi zilnic, însă nu depăşim 24 de milioane de metri cubi. Diferenţa vine din faptul că Romgaz şi Petrom au închis sute de sonde pentru că odată cu prăbuşirea industriei a scăzut şi cererea pentru gazele naturale. Consecinţa este că odată închise, multe dintre ele aşa vor rămâne.
„Dacă am scăzut producţia naţională cu 20-30%, cu siguranţă 10-15% din producţia naţională am pierdut-o definitiv”, spune Mihai Vilt, director al unei companii de furnizare gaze de naturale
Ceva mai optimist este mesajul ministrului de Finanţe. Creşterea economică de acum se bazează şi pe investiţii, iar pericolul de supraîncălzire a economiei ca în anii 2007-2008 este imposibil, spune Anca Dragu.
România, cea mai mare creştere din UE
România +5,9%
Slovacia +3,7%
Spania +3,2%
Suedia +3,1%
Portugalia +0,8%
Italia +0,7%
Letonia +0,7%
Estonia +0,5%
Grecia -0,7%
(sursa: Eurostat)
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
