Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, iar fondurile europene au un rol cheie pentru a uşura corecţia, consideră Daniel Dăianu, consilierul guvernatorului BNR şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, în lunile care vin instituţiile europene trebuie să definitiveze Bugetul UE pentru exerciţiul 2021-2027 şi Planul de redresare.
Cele două vor cumula, probabil, 1.850 miliarde de euro, din care României i se vor aloca circa 80 miliarde de euro.
Dacă se scade contribuţia la bugetul UE ar fi vorba de aproximativ 60 miliarde de euro, din care 16,7 miliarde ar fi împrumuturi ultraieftine -ce beneficiază de ratingul UE (al Germaniei ca factor principal).
"Cei care fac referire la împrumuturi trebuie să observe costul de finanţare cerut de pieţe României acum şi orizontul de timp pentru rambursări. Grant-uri nete vor fi 42-43 miliarde de euro, din care 16,8 miliarde din Planul de redresare. 70% din banii din acest plan ar trebui să fie utilizaţi în intervalul 2021-2023, cu posibilitatea ca 10% să poată fi traşi în avans, în 2020 (conform unor afirmaţii ale comisarului Paolo Gentiloni)", continuă Daniel Dăianu.
În acest context, consilierul guvernatorului BNR arată că important acum este modul în care se pot fructifica mai bine resursele europene care, excluzând contribuţia la bugetul comun, înseamnă cumulat peste 30% din PIB-ul actual al României.
"De-a lungul exerciţiului 2021-2027 şi raportat la acest PIB ar fi mai bine de 4% anual ca medie; dacă am avea, ipotetic, o creştere anuală medie a PIB-ului să zicem de 3,6%, banii europeni ar fi ca medie 3,2% anual din PIB. Dacă absorbţia de bani ar fi 80% din nivelul maxim, am avea un plus de resurse la buget de circa 2,6% din PIB anual în medie. Pentru a vedea forţa investiţională în sectorul public (formarea brută a capitalului) ar trebui să adăugăm şi investiţiile din resurse proprii care, în ultimii ani, au fost de 2,5-3% din PIB, dar care pot creşte în anii următori într-un scenariu bun. La investiţiile publice s-ar adăuga investiţii private pentru economie în ansamblu.
Ar trebui să ţinem însă cont de faptul că unii bani europeni sunt subvenţii agricole, ce nu se transformă automat în investiţii. Aceste cifre sunt orientative, mai ales că operăm cu medii şi absorbţia nu este uniformă în timp", precizează Daniel Dăianu, într-un articol publicat pe blogul OpiniiBNR.ro, preluat de Agerpres.
Dăianu: Față de 2009, acum, numai România e în procedura de deficit excesiv
Acesta crede că România a început lupta contra Covid-19 cu un handicap macroeconomic major: deficit bugetar (pe standard european, ESA) de 4,3% din PIB în 2019, în timp ce deficitul structural (peste 4% din PIB in 2019) şi cel primar (peste 3% din PIB în 2019) sunt între cele mai adânci din UE. În context, Dăianu aminteşte că, în aprilie 2020, în pofida izbucnirii pandemiei şi suspendării (temporare) a regulilor fiscale în UE, Comisia Europeana a început procedura de deficit excesiv (EDP).
Spre comparaţie, în 2009, în criza financiară, aproape toate statele din UE erau în procedura EDP, iar acum numai România, subliniază economistul. Dăianu a explicat şi faptul că, în timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, circa jumătate din deficitul probabil din acest an în România este legat de deficitul bugetar structural.
El precizează, în plus, că o majorare a cheltuielilor permanente ar mări această pondere. Pe de altă parte, deficitul de cont curent arată o deteriorare a finanţării, cu pondere a fluxurilor pe datorie în creştere, în bună parte denominate în valută, cu riscurile ce decurg. Şi la deficitul de cont curent (4,6% din PIB in 2019) avem starea cea mai nefavorabilă din regiune în ultimii ani, a mai scris Daniel Dăianu.
Dăianu: Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare
"Marea provocare macroeconomică în anii ce vin este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic. Cu o creştere a punctului de pensie de 10%, cum sugerează varianta din partea MFP, deficitul bugetar ar fi probabil în jur de 8% în 2020 şi nu ar scădea în mod semnificativ în 2021 chiar asumând o creştere a PIB-ului de peste 4%. (...)", scrie Daniel Dăianu.
El subliniază, însă, că raţionamentul trebuie nuanţat dat fiind că absorbţie de bani europeni a existat şi în anii trecuţi şi aminteşte că este necesară şi co-finanţare bugetară de 15%, chiar dacă regulile de accesare au fost relaxate în acest an şi este posibil să opereze la fel şi în anul ce vine.
"Este vital deci ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii când ar trebui să facem corecţie macroeconomică. De subliniat că resursele din Planul de redresare ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Experienţa din anii trecuţi reclamă circumspecţie, dar trebuie să reuşim cât mai bine în noul exerciţiu financiar", precizează Daniel Dăianu.
Redactare Georgiana Marina
