Ce este inflația, de ce și cum îți afectează bunăstarea? De ce ar trebuie să urmărești și să ții cont de riscul valutar, să înțelegi randamente sau să ții cont de riscul de default al unui asigurător? Acestea sunt întrebări la care un român ar trebuie să poată răspunde încă de pe băncile școlii. Educația financiară e subiect nou în România, în condițiile în care în țările din Vest această există în programa școlară de zeci de ani.
Criza financiară din 2008-2009 a obligat consumatorii să se educe dur și brusc în relație cu instituțiile de credit. Sute de mii de români cu credite în franci elvețieni au învățat dur lecția privind riscul valutar. În ceea ce privește asigurările, România e codașă în Europa.
Digitalizarea pune presiune și mai mare pe nevoia de educație financiară în rândul consumatorilor dar și în rândul vânzătorilor, în piața financiară nebancară. De asemenea, pandemia crește nevoia de asigurări facultative în România. Totodată, e nevoie ca persoanele fizice să învețe despre risc și să își schimbe viziunea asupra acestuia. Ce pași spre digitalizare și spre o mai bună informare și educare fac companiile și instituțiile s-a discutat, săptămâna trecută, în cadrul Conferinţei Internaţionale ISF2021 - ediţia a VII-a "Calitatea în serviciile financiare. Cum putem avea consumatori mai informați?", organizată de Institutul de Studii Financiare în parteneriat cu Digi24.
Schimbarea vine de la cei care reglementează și supraveghează piețele financiare.
Instituțiile publice trebuie însă să fie cele care au resurse ca să ofere cetățenilor informații simple, utile și ușor de accesat. "Digitalizarea este una dintre preocupările pentru perioada imediat următoare. Intenționăm ca, în cel mai scurt timp, să introducem tehnologia de tip blockchain în programele informatice pe care le vom implementa pe viitor, pentru a evita orice risc pe zona financiară și pentru a proteja, cât mai eficient, piețele financiare pe care le supraveghem, a declarat Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Nivelul de dezvoltare al unei economii este direct legat de cât de educată financiar este populația. Astfel, concurența reală dar și calitatea produselor financiare crește atunci când un client alege în funcție de calitate și poate distinge nevoia reală între produsele de pe piață.
"Un consumator mai bine informat și educat financiar va ști ce produs i se potrivește mai bine sau va ști să investească în piața de capital.
De asemenea, vânzătorul de la care cumpără produsul, trebuie să fie foarte bine pregătit. ISF, a certificat, în 2020, peste 20 de mii de persoane în piața asigurărilor. Avem foarte multe programe facultative atât pentru liceeni cât și pentru studenți, angajați ai companiilor din România, sau profesori de gimnaziu. Trebuie să știm la ce nivel suntem când vorbim despre instrumentele financiare și accesul la ele. Pentru a cunoaște acest nivel, analizăm și calculăm bianual indicatorul de incluziune financiară. Cu cât cu diversitatea instrumentelor este mai mare, și digitalizarea mai prezentă, cu atât indicatorul este mai mare. Ultima analiză arată ca indicatorul de incluziune financiară în
România a ajuns la 0,13 procente, este unul scăzut, suntem în a doua parte a clasamentului în UE. Pe piața de capital e de 0.18%, iar pe pensii private, incluziunea financiară este la nivelul de 0.19%. Piața asigurărilor este codașă, în schimb. Astfel, eforturile noastre se îndreaptă spre această piață, pentru a ridica gradul de incluziune financiară,, , a explicat Valentin Ionescu, președintele ISF.
Asumarea documentată a deciziilor financiare trebuie să ajungă ceva obișnuit în societatea noastră, este de părere Marian Siminică, directorul executiv al ISF.
"Dacă investești o sumă de bani în acțiuni, aceasta are un potențial ridicat de câștig, dar câștigul nu este garantat. Opțiunea pentru o anumită alternativă investițională este personală, însă trebuie să fie bine documentată, bazată pe informații. Nu cred că se pune problema de lipsă a informației, la acest moment există o avalanșă de informații. Pentru a filtra informația, pentru a o înțelege și a o prelucra e nevoie de educație financiară. Studiile relevă o legătură directă între nivelul de educație financiară și bunăstarea unui popor. La nivelul ISF, derulăm numeroase proiecte de educație financiară - proiectul SmartFin fiind cel mai mare dintre ele. Este un proiect prin care specialiști din piețele
financiare nebancare țin prelegeri în fața studenților pe teme ce privesc modul de funcționare a acestor piețe, prezentarea caracteristicilor diferitelor produse și servicii financiare, oportunități de carieră etc. Pe baza feed-back-ului primit de la studenți avem în pregătire un nou proiect, Academia de Asigurări, în parteneriat cu UNSAR, pe care dorim să îl lansăm la începutul anului viitor, în cadrul căruia care vom selecta o grupă de 25 de studenți. Proiectul are două componente- training și competiție de proiecte. Investiția în proiecte de educație financiară e o investiție în viitor", a explicat Marian Siminică, directorul excutiv al ISF.
Articol susținut de ISF 
