Cum ar putea UE să forțeze mâna Gazprom

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Dacă ţările din Uniunea Europeană îşi pun la comun puterea de negociere şi cumpără împreună gaze, pot forţa Gazpromul să taie din preţ. Însă adevărata lovitură pentru Rusia ar fi ca Europa să nu mai cumpere deloc gaze de la Gazprom. Iar Comisia Europeană dă de înţeles că se gândeşte şi la varianta asta.

Coleg de partid cu Angela Merkel, comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a avut un discurs tranşant după întâlnirea de la Varşovia cu premierul Poloniei.

„Vrem un preţ uniform al gazului pe piaţa europeană. Diferenţele de preţ sunt prea mari. Cu cât este mai mare cota Rusiei în achiziţia de gaze şi cu cât este mai mare monopolul rus în ofertă, cu atât preţurile sunt mai mari. Strategia „dezbină şi cucereşte" propusă de Moscova nu poate fi acceptată de statele Uniunii Europene”, a declarat Oettinger.

Prin urmare, Uniunea Europeană nu numai că vrea un preț unic al gazelor cumpărate de la Gazprom, dar vrea ca acel preț unic să fie identic cu prețul gazului extras în interiorul Uniunii Europene. Iar gazele europene sunt de mule ori mai ieftine decât cele vândute de Gazprom.

România a cumpărat anul trecut gaze de la ruși cu 414 dolari pe mia de metri cubi. Polonia, prima țară europeană care a reacționat dur față de intervenția din Crimeea, este și cea care achită cel mai mare preț pentru gazele rusești, 520 de dolari pe mia de metri cubi. În vreme ce Germania, o țară care a avut vreme îndelungată o relație specială cu Rusia, platește doar 370 de dolari pe mia de metri cubi.

Și tocmai din cauza acestei relații speciale, Germania a părut să aibă o reținere atunci când s-a pus în discuție condamnarea Rusiei, la începutul intervenției din Ucraina.

Acum Berlinul pare să se fi dezmeticit și este în prima linie în cursa pentru găsirea unei alternative la gazele rusești.

Angela Merkel este la Washington și s-a întâlnit vineri cu Barack Obama. Foarte probabil, vor discuta și despre posibilitatea ca Statele Unite să îi livreze Uniunii Europene gaze lichefiate.

De altfel, comisarul Oettinger a spus vineri în Polonia că Uniunea Europeană are nevoie de terminale noi pentru recepționarea gazelor lichefiate. La schimb, americanii ar putea primi licențe de exploatare în Europa. De altfel, Polonia, prima țară care a pus pe masă ideea unei uniuni energetice europene, spune că ar trebui acordată o prioritate extragerii gazelor de șist, care sunt specialitatea companiilor petroliere americane.

Comisarul european pentru Energie a mai declarat vineri că Uniunea Europeană are nevoie de o vastă rețea de gazoducte. Astfel, gazele lichefiate cumpărate din Statele Unite și captate în vestul Europei sau gazele cumpărate din Norvegia ar putea fi transportate mult mai ușor în Europa de Est dependentă de Gazprom.