Cotă progresivă în loc de cotă unică. Cât riscă să piardă statul român din încasările din impozitul pe venit
Cotei unice i se apropie sfârşitul. Guvernul se gândeşte să renunţe la cota unică de 16% şi să reintroducă impozitul progresiv pe venit, cu trei cote. Informaţiile apar în Strategia fiscal-bugetară 2014-2016 a Guvernului. Astfel, cei cu venituri mai mici ar putea plăti impozit de 8 sau 12%, iar cei care câştigă mult vor plăti în continuare 16%. Specialiştii spun însă că autorităţile nu au calculat care vor fi efectele acestei măsuri, lucru recunoscut şi de politicienii de la putere. În cei nouă ani de când a fost introdusă cota unică, România s-a lăudat cu unul dintre cele mai reduse impozite pe venit din Europa.
Economiştii sunt de părere că autorităţile ar trebui să taie alte taxe şi să menţină impozitul unic pe venit, despre care spun că este oricum prea scăzut. „Zone de supraimpozitare sunt în alte părţi, în zona asigurărilor sociale şamd. Cred că ar trebui gândit cu foarte multă prudenţă şi un exerciţiu care, poate, are o tentă dată de un an electoral, să nu aibă un impact negativ asupra bugetului”, opinează economistul Radu Crăciun.
În plus, specialiştii atrag atenţia că autorităţile nu au calculat efectele măsurii: „Respectivele decizii sunt la nivel de intenţie şi ele nu sunt bugetate. Adică şi atunci când discutăm de intenţia de a reduce TVA, reducerea impozitării cu cota la maximum 16% sau de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, ele sunt prezentate la nivel de intenţie fără a avea un impact bugetar estimat”, a arătat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Acest lucru este recunoscut inclusiv de cei care au aprobat Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016. „Sigur, acest lucru a fost discutat. Sigur. Numai că, din păcate, diminuarea acestui impozit la ora actuală nu ştiu cum va fi agreată de FMI, de discuţiile pe care le-am purtat, pentru că trebuie pus ceva în loc. Deci momentan nu ştiu dacă va putea fi aplicată”, a declarat la Digi24 liberalul Gheorghe Dragomir, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor.
Politicienii din opoziţie spun că susţin reducerea fiscalităţii, însă acuză Guvernul că foloseşte această strategie doar în scop electoral. „Nu s-a ţinut cont (de o asemenea măsură) la întocmirea bugetului pe 2014, ce era în strategia fiscal-bugetara pe 2014-2016. Este un document electoral”, crede democrat-liberalul Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor Publice.
Cota unică de impozitare, o istorie de nouă ani. Calcul estimativ
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cota unică de impozitare a fost introdusă în România la începutul anului 2005, în guvernarea PNL-PD. Prin acest nou sistem de impozitare se dorea stimularea investiţiilor, creşterea consumului şi reducerea birocraţiei, prin simplificarea procesului de calcul şi plată a impozitelor.
Din păcate, fără date aduse la zi, impactul impozitului regresiv e mai greu de estimat. Ultimele date statistice de la finalul anului 2012 arată o distribuţie a veniturilor în care cea mai mare parte dintre angajaţi se situează undeva sub salariul mediu pe economie.
Peste 51% din salariaţi aveau un venit lunar brut de până la 1500 de lei, 5% din totalul salariaţilor aveau salariul minim, care între timp a crescut de două ori şi ar urma să ajungă la 900 de lei în iulie. Între timp, salariul pe medie a crescut cu 10%.
Posibilitatea este ca impozitul să devină recesiv din zona salariului mediu pe economie în jos, iar brutul e pe la 2200 de lei. În decembrie a fost mai mare, dar este ridicat de primele care nu se vor mai regăsi.
În funcţie de cât de radicală va fi reducerea de impozit şi venitul luat ca prag, sunt destule variante - statul poate pierde anual între 170 şi 400 de milioane de euro.
Statistica tranşelor de venit ia în calcul doar cei 4,3 milioane de salariaţi, dar sunt circa 6 milioane de oameni care au diverse activităţi şi plătesc impozit pe venit. Însă cei care au alte forme de venit sunt peste medie şi atunci rămân în tranşa de 16, deci nu va exista un impact major.
Ca idee, statul riscă să piardă între 3,5 şi 9% din încasările din impozitul pe venit. O parte din aceşti bani se vor întoarce prin alte taxe, căci banii sunt reintroduşi în economie. Dar în prim-plan e pierderea directă.
Se mai pune la socoteală şi promisa reducere de CAS. Anual, aceasta ar lăsa un gol de finanţare de circa 900 de milioane de euro, deci statul va trebui să facă rost de aproximativ 1,3 miliarde de euro în plus din alte zone.
Dar deocamdat nu e nimic clar cu acest impozit. Lucrurile pot deveni şi mai obscure, dacă se produc schimbări în componenţa Guvernului. Cota unică este susţinută de liberali. Dacă aceştia ar pleca de la guvernare, lucrurile se complică, mai ales că acum circa un an, în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional s-a vorbit chiar de creşterea cotei unice. Aceasta ar putea să ducă la final, de la cote regresive, la cote progresive. Poate nu de la 16% în sus, dar de la 12% - tot ce se poate. Pentru veniturile mari nu sunt excluse impozite de peste 20%.
Business Club
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
