Cele 100.000 de companii din România care care funcţionează fără angajaţi au avut anul trecut o cifră de afaceri de opt miliarde de euro, arată o analiză realizată de KeysFin.
Deşi poate părea suspect ca o firmă în care nu lucrează nimeni să genereze totuşi bani, multe sunt multinaţionale.
Iar cea mai mare companie cu zero angajaţi a fost anul trecut sucursala din Bucureşti a constructorului Strabag, care a avut încasări de 54 de milioane de euro.
Totuşi, austriecii care au câştigat de-a lungul anilor mai multe contracte de lucrări publice de-a lungul anilor, inclusiv pentru drumuri şi căi ferate, au şi angajaţi în România, peste 500, pe firma Strabag SRL.
Unul dintre motivele pentru care corporaţiile îşi împart activitatea în mai multe entităţi, unele cu angajaţi zero este dorinţa de a plăti taxe mai mici. Nu este evaziune, ci optimizare fiscală.
Roxana Nica, director de marketing Keysfin: „Din punct de vedere legal nu este nicio problemă. Chiar legea spune că, de exemplu, sucursalele pot face aceste activităţi fie cu personal propriu angajat, fie cu personal detaşat de la un alt angajator”.
Un alt motiv pentru care companiile mari aleg să funcţioneze fără angajaţi este eficienţa. Externalizarea activităţii şi subcontractarea proiectelor poate fi mai profitabilă decât gestionarea unei forţe de muncă proprii. Totuşi, printre companiile cu angajaţi zero se ascund şi unele care încalcă legea. Sunt cazuri în care toţi angajaţii firmei lucrează la negru. Dar şi cazuri în care firmele pur şi simplu sunt instrumente de spălare a banilor. Nu au nici angajaţi, nici activitate, dar încasează totuşi sume importante de bani proveniţi din ilegalităţi.
Nu în ultimul rând, mai sunt şi firme de apartament care funcţionează legal, dar în care sunt atât de mici încât singurul care desfăşoară activitatea este chiar patronul.
Anul trecut, firmele cu zero angajaţi au avut o pondere de 3,6% în totalul cifrei de afaceri a companiilor din România. Este un procent în scădere. Vârful a fost atins în 2012, când peste 5% din afacerile desfăşrate în România erau generate de firme fără forţă de muncă.
Cele mai multe sunt în comerţ, urmate de cele din industria pelucrătoare şi construcţii.