România, piață bună pentru produsele contrafăcute
În România sunt vândute anual produse contrafăcute de peste 800 de milioane de euro, iar această piaţă ilegală provoacă pierderea câtorva zeci de mii de locuri de muncă, arată datele autorităţilor europene pentru protecţia drepturilor de autor. Medicamentele false sunt cele care provoacă cele mai mari pierderi financiare. Sunt şi periculoase pe deasupra. Iar cele mai multe locuri de muncă sunt pierdute în industria textilelor din cauza falsurilor care uneori ajung inclusiv în mall-uri. România nu numai că are o problemă cu produsele contrafăcute, dar, în acelaşi timp este şi o poartă de intrare pentru ele.
Produsele contrafăcute sunt cumpărate atât de cei care nu îşi permit originalul cât şi de cei care nu îşi dau seama că au în faţă un fals. Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală arată că, în România, vânzările de mărfuri contrafăcute şi piratate se ridică la 814 milioane de euro anual. Acestea sunt pierderi suferite de proprietarii mărcilor a căror identitate a fost furată. Iar aceste pierderi financiare provoacă mai departe pierderea a peste 26.000 de locuri de muncă, arată datele autorităţilor europene.
Piaţa în care falsurile generează de departe cele mai mari vânzări este cea a medicamentelor. În România sunt vândute anual pastile contrafăcute în valoare de 435 de milioane de euro. Aproape 2.300 de locuri de muncă sunt pierdute din această cauză, însă o problemă şi mai mare este riscul pentru sănătatea celor care cumpără aceste medicamente. De cele mai multe ori sunt comandate pe internet, dar au existat şi cazuri în care medicamentele contrafăcute au ajuns în farmacii.
La fel cum au existat şi cazuri în care haine false au ajuns în mall-uri şi au fost vândute sub mărci celebre. Pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte, pierderile financiare produse de mărfurile contrafăcute sunt mai mici decât cele de pe piaţa medicamentelor. Se ridică la 140 de milioane de euro anual. Însă numărul locurilor de muncă pierdute în fabricile de haine şi pantofi din cauza falsurilor este uriaş, peste 20.000. Cum industria modei din România este dependentă de comenzile externe, fabricile au de pierdut atât în momentul în care măfurile contrafăcute sunt vândute în România cât şi în alte ţări europene.
Falsurile afectează şi alte pieţe din România, cum ar fi cea a cosmeticelor, a băuturilor spirtoase, a echipamentelor sportive, a jucăriilor sau a bijuteriilor. Autorităţile de la Bruxelles au încercat să calculeze şi impactul provocat de pirateria muzicală din România, însă nu au reuşit să strângă suficiente date.
Fiind o ţară de graniţă a Uniunii Europene, România este o poartă de intrare pe continent a produselor contrafăcute. Vameşii de la Marea Neagră şi poliţiştii Gărzii de Coastă descoperă în fiecare lună containere pline cu mărfuri falsificate. Cele mai multe vin din China. Însă nu pot controla toate transporturile. Acestea sunt verificate prin sondaj, în funcţie de o analiză de risc, care cuprinde ţara de provenienţă, traseul sau firma care face importul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
