Recuperatorii de creanțe primesc plafon

Suma pe care societățile de recuperare a creditelor o pot solicita debitorilor ar putea să fie plafonată la dublul sumei pentru care a fost preluată creanța de la bănci.

Măsura plafonării apare într-un proiect de lege inițiat de un grup de senatori, care a primit marți raport favorabil în comisiile reunite de buget-finanțe și cea economică din Senat, informează Agerpres.ro. "Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanța de la cedent", se arată în proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Această prevedere, dacă va fi votată de Parlament, se va aplica inclusiv contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare.

"O firmă de recuperare creanțe cumpără de la bănci un pachet de credite neperformante, apoi se îndreaptă împotriva debitorului pentru a recupera creanța. De multe ori aceste credite sunt vândute la 10% din valoarea lor, ca să facem o medie. Consumatorii sunt executați silit, adică sunt scoși din casă, apoi casa vândută la prețuri derizorii, iar consumatorilor le este imputată și diferența dintre suma împrumutată și cea la care a fost vândută casa", a susținut senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre inițiatori și președintele Comisiei economice din Senat.

Zamfir a mai spus că această prevedere a existat în legislația românească încă din 1864, dar a fost eliminată în 2011. Potrivit acestuia, de cele mai multe ori există înțelegeri între bănci, recuperatori și executori, existând multe reclamații în acest sens.

Senatorii au adus mai multe exemple de consumatori care au luat un credit, casa a fost vândută de recuperatori pe sume mici, iar tot acei consumatori au fost puși să returneze diferența dintre prețul la care s-a vândut imobilul și suma împrumutată.

Pe de altă parte, Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor, a precizat că inițiatorii acestei modificări au generalizat situația.

"De regulă, creditele ipotecare nu fac obiectul cesiunilor de creanțe. Refuz să cred că se întâmplă anumite înțelegeri, așa cum ați spus, iar, dacă este așa, analizarea acestor situații este resortul anumitor instituții. Dumneavoastră generalizați", a arătat Dănescu.

El a mai spus că după 90 de zile de neplată creditul se consideră neperformant, însă în această perioadă banca face nenumărate eforturi și notificări către client, informându-l inclusiv că există riscul să fie executat silit.

Zamfir i-a răspuns că scopul acestei legi nu este să se îndrepte împotriva sistemului bancar, ci pentru a ajuta consumatorii.

"Vom iubi băncile atunci când vor trata consumatorul ca pe un partener. Marea discuție de ani de zile este că băncile nu i-au tratat pe cei pe care îi împrumută ca pe niște parteneri, pentru că, în perioada crizei, banca nu a împărțit povara cu cei care au luat credite. Banca are și ea răspundere pentru modul în care a fost făcută evaluarea", a mai spus senatorul.

El a adăugat că în această situație sunt peste un milion de familii care au luat credite.

"Sunt 1,1 milioane de contracte care au ajuns în mâna recuperatorilor. Unele nici nu sunt contracte, pentru că o parte din acele sume nu pot fi justificate, există și situații când se transferă aceste datorii fără să existe în spate un contract. Habar nu am cum au fost stabilite acele sume. Deci 1,1 milioane de familii sunt în mâna unora care, din păcate, nu sunt reglementați, aceasta este realitatea", a continuat Zamfir.

Bogdan Preda, secretarul general al Consiliului Patronatelor Bancare, a precizat că nu știe de existența acestei cifre. "Nu știu de unde aveți această cifră. Să fim puțin mai atenți la detalii, dacă credeți că rezolvăm această problemă printr-un pachet de legi...", a spus Preda.

Totodată, Cristian Ștefan, director în cadrul Băncii Naționale a României, a explicat că acest proiect poate duce la scăderea disciplinei la plată.

"Acesta este un subiect care la prima vedere nu ar trebui să privească băncile, dar interesul este destul de mare. Acesta este legat de problematica creditelor neperformante. Știm foarte bine că în toți anii de criză problema creditelor neperformante a fost serioasă, singura problemă a sistemului bancar semnalată de FMI, de agențiile de rating, 20%, ceea ce este foarte mult. Am făcut eforturi numeroase, iar băncile au fost nevoite să acționeze în sensul eliberării de aceste credite, întrucât stricau imaginea. De aici derivă interesul nostru pentru acest proiect legislativ. El ar putea da naștere la scăderea disciplinei la plată, pe lângă efectele benefice pe care nu le contest. Trebuie să avem grijă la ceea ce reglementăm, să nu stricăm mai mult. Există o vorbă, nu încerca să omori o muscă cu un ciocan", a susținut reprezentantul BNR.

"Vă răspund. Dacă acest proiect va intra în vigoare, firma de recuperare nu va mai cumpăra creanțele cu 5-10% din valoarea lor, aceasta nu este piață, ci o va cumpăra la valoare mai mare, iar atunci pentru pentru cei care dori să răscumpere nu mai este tentant", a precizat, în replică, Daniel Zamfir.

Din partea Ministerului Finanțelor, Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, a arătat că instituția pe care o reprezintă nu are observați sau propuneri, cu excepția prevederii potrivit căreia modificarea legislativă se va aplica și contractelor în derulare. În replică, Zamfir a arătat că, în cazul legii dării în plată, exista o prevedere similară, iar Curtea Constituțională s-a pronunțat deja stabilind că prevederile se pot aplica și creditelor în derulare.

Consiliul Legislativ a avizat pozitiv acest proiect, cu unele amendamente tehnice aprobate în ședința de marți a comisiilor reunite de specialitate din Senat, care este prima cameră sesizată.