Deşi sunt menite să îi protejeze pe clienţii băncilor de cei care încearcă să le scoată banii din cont, tranzacţiile respinse la plata prin card sunt o bătaie de cap. De aceea, MasterCard, Visa şi PayPal încearcă să găsească metode prin care calculatoarele care procesează plăţile să facă mai uşor distincţia între o fraudă şi o alarmă falsă. Au început să investească inclusiv în sisteme de inteligenţă artificială capabile să înţeleagă uriaşele cantităţi de date colectate de la posesorii cardului.
Companiile financiare folosesc de mai multă vreme un sistem prin care analizează comportamentul şi obiceiurile posesorilor de card în căutarea posibilelor fraude. De exemplu, dacă o tranzacţie este făcută într-un alt oraş sau la un magazin pe care deţinătorul cardului nu l-a mai vizitat înainte, plata este blocată. Însă acest sistem declanşează foarte multe alarme false. Datele companiei de consultanţă Javelin, citate de Washington Post, arată că numai în Statele Unite au fost respinse în mod eronat în 2014 tranzacţii de 118 miliarde de dolari. Este o sumă de 13 ori mai mare decât fraudele reale, care s-au ridicat la 9 miliarde de dolari.
Acum, MasterCard, Visa şi PayPal au început sa apeleze la inteligenţa artificială pentru detectarea mai eficientă a infracţiunilor. Provocarea este ca sistemul deja existent, bazat pe colectarea datelor de la posesorii de card, să fie îmbunătăţit. Mastercard a dezvoltat un soft care, la fiecare tranzacţie, analizează sute de informaţii şi pe baza unui algoritm stabileşte riscul de fraudă.
Un soft asemănător are şi Visa care, în ultimii ani a reuşit să crească viteza de procesare a datelor colectate de la posesorii de carduri. Cu cât puterea de calcul este mai mare, cu atât poate fi stabilit mai uşor dacă o tranzacţie este frauduloasă sau nu. Un mecanism de inteligenţă artificială are şi PayPal, care a reuşit să majoreze numărul de informaţii analizate de la câteva sute la câteva mii. Astfel, reuşeşte să vadă cu o acurateţe mai mare dacă o tranzacţie este o tentativă de furt.
Mai există însă un obstacol. Pe lângă numărul de informaţii colectate de la fiecare client, creşte şi numărul posesorilor de card. În România şi alte ţări europene, precum şi în Asia şi Africa sunt foarte mulţi cei care nu au încă un card bancar, dar urmează să îşi facă. Odată ce va creşte accesul la serviciile bancare, MasterCard, Visa şi PayPal vor trebui să analizeze detaliile tranzacţiile efectuate în ţări în care riscul de fraudă poate fi mai mare. Nu le va fi uşor.
Sunt însă ajutate şi de o îmbunătăţire a sistemelor de inteligenţă artificială. În Silicon Valley IT-iştii se străduiesc să înveţe calculatoarele să proceseze mai rapid şi mai corect cantităţi uriaşe de date. Aceste eforturi ar putea ajuta atât industria auto, care vrea să dezvolte maşini capabile să circule fără şofer, cât şi industria financiară aflată în căutarea celor mai inteligente sisteme de combatere a fraudelor bancare.