Cum sunt protejați americanii și românii de dobânzi astronomice

Doru Cireaşă Data publicării: 25.10.2017 15:23

Creditele purtătoare ale unor dobânzi DAE ce depășeșc 7.000% au ajuns o problemă atât pentru autoritățile americane, cât și pentru cele române. Deosebirea este că măsurile de protecție a consumatorilor de servicii financiare adoptate în Statele Unite sunt eficiente, în România sunt degeaba.

Biroul Federal pentru Protecția Consumatorilor de Servicii Financiare din Statele Unite, instituție fără echivalent în România dacă excludem Autoritatea pentru Protecția Consumatorului al cărei rol este unul cât de poate de general, a adoptat în luna octombrie noi reguli privind protecția americanilor în fața așa ziselor ”payday loans”. Acestea sunt credite cu termen de plată la primul salariu, purtătoare ale unor dobânzi uriașe. De regulă valoarea acestora este cuprinsă între 200 și 1.000 de dolari SUA.

Biroul a adoptat regulile într-o incercare de a proteja pătura săracă a americanilor care apelează la creditele pe termen scurt și care nu ajung niciodată să fie achitate. Un studiu al biroului din 2014, făcut pentru 12 milioane de împrumuturi, a arătat că doar 15% au putut fi returnate fără a se apela la noi angajamente. Aproape două treimi dintre debitori au reînnoit împrumuturile - mai mult de 10 ori - plătindu-le taxe grele care le-au erodat în continuare situația financiară. Bineînțeles, biroul a constatat că cei mai mulți oameni plătesc mai mult în taxe decât au împrumutat inițial.

În consecință biroul american a introdus noi cerințe. Creditorii vor fi obligați să verifice veniturile împrumtaților dar și datoriile acestora. În cele mai multe cazuri aceasta înseamnă că vor întocmi rapoarte de credit.

În cazul creditelor sub 500 de dolari, regulile vor fi mai simple, însă împrumutații trebuie să plătească cel puțin o treime din creditul luat înainte de a lua altul. Persoanele care se împrumută frecvent și cele îndatorate mult ar putea fi împiedicate să ia noi credite.

Creditorii nu vor mai putea trage oricât de mulți bani și oricând din conturile împrumutaților. După două încercări de plată, ei vor trebui să renegocieze cu împrumutații o nouă procedură.

Este de așteptat ca regulile să devină efective în 2019 și au trezit deocamdată nemulțumirea firmelor de credite care acuză că în anumite zone astfel de credite vor dispărea. Dealtfel acestea speră să blocheze inițiativa biroului în legislativ.

Situația creditelor cu dobânzi gigantice a ajuns să preocupe și Banca Națională. Una din firmele prezente pe piața românească, respectiv Ferratum percepe dobânzi DAE ce ajung la 7.172% în cazul unui credit de 950 lei acordat pe 15 zile. Care sunt semnele care au îngrijorat BNR?

Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent.
Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015.
Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.
În anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăsit ritmul de creştere al PIB, în timp ce ritmul de creştere al creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB.
Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015.
De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017 înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015.

Ca urmare BNR a modificat Regulamentul 20 din 2009 impunând noi cerințe în vigoare de la 1 octombrie. Acestea se aplică împrumuturilor cu o perioadă de ramburs de maximum 15 zile care depăşesc DAE de 200% pentru lei şi 133% pentru valută. Noile reguli impun ca pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi la o dobândă anuală efectivă mai mare decât cea stabilită de BNR, societăţile nefinanciare vor fi obligate să asigure un capital suplimentar de 67 de lei. Noile cerinţe de capital sunt de zece ori mai mari decât cele existente în prezent. Pentru împrumuturile acordate pe o perioadă de 16-90 de zile, IFN-urile trebuie să nu depăşească un DAE de 100% pentru creditele în lei şi 67% pentru cele în valută. Pentru împrumuturile pe termen mai mare de 90 de zile (gen credite ipotecare şi nu numai), IFN-urile trebuie să se limiteze la un DAE egal cu rata dobânzii Lombard (dobânda la care se împrumută băncile de la BNR, în prezent de 3,25%) înmulţit cu 10. Practic, dacă vor să nu vină cu bani de acasă, IFN-urile vor trebui să calculeze un DAE de maximum 32,5%.

Glonțul BNR, tras în gol

Măsuri de protecție luate de BNR s-au dovedit însă inutile și probabil vor fi mult mai puțin eficiente decât cele din SUA, ale Biroului Federal pentru Protecția Consumatorilor de Servicii Financiare. Având de ales între micșorarea dobânzilor și deci a profiturilor lor, și majorarea capitalului, IFN din România au preferat, logic, a doua variantă.

Verificări făcute pe siturile de internet ale unor IFN au arătat că dobânzile DAE percepute continuă să depășească 4.000% la împrumuturi cu termen sub 15 zile deşi plafonul stabilit de BNR, fără aplicarea de penalizări, este de maximum 200%.