Arhitecții: Ce probleme au proiectele rezidențiale din marginea Capitalei

Ansambluri rezidențiale noi sunt construite fără responsabilitate. Opinia aparține arhitecților bucureșteni care afirmă că, dacă la Viena și Berlin întâi se construiesc drumurile și rețelele de utilități și de abia apoi se fac și locuințele, la București totul este pe invers. De aici rezultă ansmbluri de locuințe cu o calitate slabă. Sătui să piardă ore zilnic pentru a ajunge la servicii, mulți bucureșteni renunță la noile proiecte din periferii și se întorc în oraș.

Concluziile sunt incluse în Raportul pentru București 2018 realizat de Ordinul Arhitecților București. Documentul abordează numeroase probleme ale Capitalei cum ar fi congestionarea orașului, reorganizarea administrativă, clădirile istorice, cele naționalizate, arta orașului, riscul seismic, izolarea termică a locuințelor etc.

Privind noile proiecte imobiliare ale Capitalei, concluziile arhitecților sunt îngrijorătoare. Lipsesc rețelele de utilități și străzile, accesul este dificil, însă profiturile dezvoltatorilor sunt mari, duble față de costurile de construire. Redăm secțiunea dedicată noilor proiecte din raportul arhitecților.

”Mirajul noilor ansambluri rezidențiale de la periferia Bucureștiului, ca alternative de lux la cutiile de chibrit din cartierele dormitor, a luat locuitorii cu asalt. Dezvoltatorii imobiliari au profitat de dorința bucureștenilor de a avea aer curat și vilă la preț de apartament, făcând din aceasta dorință sloganul anilor 2000 - 2010. Așa s-au ars etape în extinderea planificată orașului către periferii, pentru că ritmul de creștere a noilor ansambluri rezidențiale de blocuri de vile individuale (construite în regie proprie sau fără autorizație de construcție), a fost mult mai mare decât puterea sau voința administrativă a autorităților locale ale judetului Ilfov, cel mai mare furnizor de vile și cartiere rezidențiale. Arhitectura ansamblurilor este realizată sub criteriile de calitate, prețul scăzut de execuție generală (între 500 – 800 e/mp conform analizelor financiare, cu terenul inclus) fiind dat de materiale și finisaje slabe, compartimentări interioare subțiri care nu durează și care, pe termen lung, vor necesita lucrări de întreținere pe care nu este clar cine le va suporta. Spațiile de locuit sunt în general înghesuite, cu suprafețele mici, bucătării lipsite de ventilație naturală sau fără lumină. În schimb, la vânzare prețurile medii variază între 1.400 – 2.000 e/mp, diferența fiind a dezvoltatorului. În multe cazuri însă, calitatea proiectelor de arhitectură și organizarea interioară a spațiului sunt sub standardele acceptate. Ansamburile sunt realizate cu centre comerciale proprii, încercând să ofere toate faciltitățile unui mediu urban activ. Formarea unor comunități este însă un aspect care necesită conlucrarea mai multor aspecte urbane, riscând să creeze mentalități închise, segregate. Capitalele europene și nu numai s-au dezvoltat spre periferie, inelul central fiind protejat sub titulatura de “centru vechi”, de afaceri și turism. În orașe ca Viena sau Berlin nu se poate obține nicio autorizație de construcție dacă infrastructura nu este deja creată - drumuri asfaltate, curent electric, gaze, canalizare, internet și cablu TV. Lipsa utilităților promise a destrămat visul multor bucureșteni care se întorc acum, în 2018, în exod, înapoi în oraș. Același efect îl au și lipsa drumurilor asfaltate, a utilităților, precum și aglomerația cauzată de lipsa mijloacelor de transport din cartierele nou create. Zone ca Domnești – Prelungirea Ghencea, Militari, Bragadiru, Popești Leordeni sunt sufocate dimineața, șansa de a ajunge la timp la serviciu fiind reală dacă se pleacă cu 2 ore înainte de acasă. Acest ritm nu poate fi menținut pe termen lung, tendința fiind acum de depopulare a unor cartiere întregi, mai ales în zona de vest, unde se așteaptă inert inaugurarea metroului din Drumul Taberei, de ani de zile”.

Ce propun arhitecții

• Cartarea ansamblurilor rezidențiale realizate și din punct de vedere al standardelor de calitate, echilibrarea prețurilor acestora raportate la venitul mediu real din România
• Mărirea aportului de inventivitate în soluțiile de locuire cu contribuția esențială a arhitecților; dinamica socială permite aplicarea unor soluții constructive care pot fi regenerate periodic și adaptate noilor nevoi sau destinații
• Corelarea compartimentelor de apartamente cu vârstele categoriilor de utilizatori ai ansamblurilor și cu dotări specifice incluse
• Modificarea Legii Locuinței pentru a acoperi zonele gri ale dezvoltărilor imobiliare, cu accent pe calitate

Raportul este disponibil integral aici.