Consiliul Fiscal şi-a exprimat, joi, opinia în legătură cu proiectul de rectificare bugetară al Guvernului. Conform documentului, Consiliul Fiscal apreciază că există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate de 3% din PIB. „În absența adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019 este cuprins între 3,4% - 3,7% din PIB.”, se artă în documentul dat publicităţii joi.
De asemenea, membrii Consiliului Fiscal sunt de părere că economia nu va avea o creştere mai mare de 4% la final de an, faţă de previziunea Guvernului de 5,5%. Probleme mari vor fi şi în anii următori atunci când impactul Legii Pensiilor va pune o presiune suplimentară pe buget. Este identificată şi o sub-bugetare de până la 4,5 miliarde de lei a cheltuielilor de asistență socială și celor cu achizițiile de bunuri și servicii.
Concluziile Consiliului Fiscal:
- menținerea ipotezei de accelerare a creșterii economice reale la 5,5% în 2019 apare, în opinia Consiliului Fiscal, excesiv de optimistă. Cel mai probabil creşterea economică va fi de 4%.
- proiectul de buget pe anul 2019 avea în vedere o țintă de deficit de 2,76% din PIB potrivit metodologiei cash și de 2,8% potrivit ESA 2010, ceea ce corespunde unui nivel al deficitului structural de 2,97% din PIB potențial. Ulterior atingerii obiectivului pe termen mediu (OTM) în perioada 2013-2015, începând cu anul 2016, a avut loc o amplă deteriorare a soldului bugetar structural ca urmare a relaxării fiscale introduse de noul Cod Fiscal concomitent cu legiferarea unor majorări semnificative de cheltuieli, în special a celor cu salariile și pensiile.
- România se abate substanțial de la regulile fiscale existente la nivelul UE
- un alt element de natură să complice major construcția bugetară pe termen mediu este reprezentat de impactul Legii 127/2019 privind sistemul public de pensii. Chiar dacă majoritatea prevederilor acesteia intră în vigoare la 1 septembrie 2021, până la acel moment sunt prevăzute majorări etapizate importante ale punctului de pensie, de la 1100 de lei în prezent la 1875 de lei începând cu 1 septembrie 2021.
- cheltuielile suplimentare provin atât din majorarea punctului de pensie (2019 – 1 septembrie 2021) cât și din modificarea formulei de calcul și noile drepturi instituite (începând cu 1 septembrie 2021). Astfel, cheltuielile de asistență socială sunt previzionate să se majoreze de la 10,7% din PIB în anul 2019 la 11,4% din PIB în anul 2020, 13,4% din PIB în anul 2021 și 14,4% din PIB în anul 2022. Este dificil de imaginat cum o astfel de evoluție poate fi consistentă cu apropierea soldului bugetar de obiectivul pe termen mediu sau chiar și cu menținerea deficitului bugetar la un nivel inferior pragului de 3%.
- Consiliul Fiscal are rezerve însemnate față de nivelul propus în cazul veniturilor bugetare – mai ales în cazul celor din TVA și contribuții de asigurări sociale – identificând un minus de venituri cumulat situat între 5,8 - 6,8 mld. lei. În plus, o eventuală neincludere în lista proiectelor eligibile din fonduri europene a celor din cadrul PNDL propuse pentru decontare retrospectivă ar majora potențialul gol de venituri la 7,7-8,7 mld. lei.
- în ceea ce privește cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal are rezerve față de nivelurile propuse pentru cheltuielile de asistență socială și cele cu achizițiile de bunuri și servicii, identificând o sub-bugetare a acestora cu 3,5-4,5 mld. lei.
În concluzie, Consiliul Fiscal apreciază, pe baza elementelor de mai sus, că există riscuri semnificative de depășire a țintei de deficit asumate și chiar a nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar. În absența adoptării unor măsuri compensatorii suplimentare credibile, intervalul probabil în care se va plasa deficitul bugetar la finalul anului 2019 potrivit metodologiei naționale este cuprins între 3,4% - 3,7% din PIB.
Redactor: Robert Kiss
