O comună din judeţul Cluj prinde aripi. Unul dintre liderii mondiali în fabricarea pieselor de avioane deschide oficial, la Moldoveneşti, în câteva zile, un punct de lucru. Fabrica a fost ridicată într-un an şi jumătate, iar investiţia de peste 12 milioane de euro susţine deja două linii de producţie.
Pentru localnicii din Moldoveneşti şi satele vecine, deschiderea fabricii de piese pentru avioane este o gură de oxigen. Mai ales că mulţi dintre ei au rămas fără un loc de muncă după ce fabricile din Turda s-au închis rând pe rând. Singurele surse de venit rămăseseră agricultura sau comerţul.
Iosif este unul dintre cei 30 de oameni care au fost angajaţi deja la fabrica deschisă de belgieni la Moldoveneşti. Până mai ieri vindea piese auto. 16 ore, in fiecare zi.
„Am învăţat destul de uşor zic eu, cam în două-trei luni am ştiut toate procedurile cum se lucrează”, povesteşte el.
Reprezentanţii companiei de componente pentru avioane vor ca numărul angajaţilor să crească până la 150. Procesul de recrutare şi de instruire e deosebit de riguros.
Claudia Vîlceanu, manager HR: „În momentul în care intră în fabrică, el timp de 12 săptămâni este format atât teoretic, cât şi practic. În principal ne concentrăm spre persoane care au cunoștințe de desen tehnic în spate”.
Laurent Maroy, director general: „Aici facem piese pentru avioane, în cea mai mare parte pentru Airbus, dar şi pentru Embraer, iar produsele principale sunt cele de la linia de producţie din spate, adică părţile mobile dispuse în faţa aripilor de avion.”
Belgienii au luat în calcul mai multe ţări pentru această investiţie. Diferenţa a făcut-o calitatea muncii oferită de români.
Laurent Maroy, director general: „Suntem foarte satisfăcuţi de muncitori! Sunt meseriaşi foarte buni, dar şi oameni cumsecade. Dacă ar fi să comparăm cu acelaşi tip de producţie din China putem vedea o diferenţă”.
Ioan Mărginean, primar Moldoveneşti: „Aceşti investitori aduc un plus la bugetul local şi putem şi noi să facem alte investiţii în comună”.
Investiţia de la Moldoveneşti s-a ridicat la peste 12 milioane de euro. 8 milioane de euro au venit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar 5,3 milioane de euro de la statul român.