Un oraș în clădirile multinaţionalelor
În Bucureşti, mai bine de 12.000 de corporatişti s-au mutat în cladiri noi de birouri în prima jumătate a anului. Clădirile multinaţionalelor iau grosul investiţiilor imobiliare din ţară, iar până la finele anului 300.000 de români vor munci în birouri moderne. Febra se simte puternic inclusiv în provincie unde în unele oraşe cererea a crescut şi cu 60% pe an.
În Capitală şi-n marile oraşe, 275.000 de oameni lucrează în clădiri moderne de birouri. Sunt deja cât populaţia Braşovului, dar la finele anului se va ajunge la 300 de mii, arată DTZ Equinox. Locomotiva e Bucureştiul. Găzuieşte deja aproape 80% din birourile din marile oraşe şi numai în primele 6 luni a făcut loc pentru încă 12.000 de corporatişti.
Acum aproape 80.000 de oameni lucrează în birourile din Pipera Sud şi Barbu Văcărescu. Sunt centrele de business ale Capitalei şi totuşi încet-încet Nordul începe să-şi împartă statutul de zonă fierbinte cu alte cartiere. Infrastructura subdimensionată şi timpul pe care-l petrec pe drum cei care lucrează în Nord convinge multinaţionalele să se reorienteze spre Vest, unde şi terenurile sunt mai ieftine. În clădirile moderne de acolo lucrează deja mai bine de 30.000 de oameni, şi acum , numai în apropierea podului Basarab sunt trei proiecte noi de birouri.
Mult şi scump se construieşte şi la Cluj. Acolo e cea mai mare piaţă de birouri din provincie şi deja 23.000 de oameni lucrează în clădiri moderne. La Iaşi sunt 16.000, iar la Timişoara 12.000.
Investiţiile în birourile româneşti au randamente sensibil mai mari decât în Ungaria sau Cehia aşa că interesul creşte. La Iaşi, Amazon a închiriat peste 13.000 de metri pătraţi în proiectul Palas, marcând cea mai mare cerere înregistrată într-un oraş secundar, iar la Timişoara, s-a anunţat ridicarea celei mai înalte clădiri din România.
Pe locul 4 e Braşovul, unde cererea de birouri a urcat anul trecut cu 60 de procente.
Creşterea însă se loveşte de un plafon: infrastructura. La Braşov abia acum se lucrează la un aeroport international şi momentan, dacă vor să plece într-o delegaţie în străinătate, angajaţii multinaţionalelor trebuie să facă întâi un drum de 3 ore până la Bucureşti şi abia apoi să ia avionul. Reţeaua nedezvoltată de autostrăzi pune şi ea aceeaşi problemă - pune capac investiţiilor din oraşele izolate rutier. Asta explică pe undeva şi de ce 75% din cererea de birouri vine de la companiile de IT şi telecomunicaţii, care au nevoie mai mică de infrastructură, pe când manufactura şi industria aduc doar 8%.
Anul acesta însă stocul de birouri va ajunge la 2,2 milioane de metri pătraţi, aproape dublu faţă de suprafaţă din 2009.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
