România a intrat în criză acută de personal calificat și specialiști
România sărbătoreşte ziua muncii, însă 80% dintre marile companii spun că e o provocare să găsească muncitori. Deficitul de personal este din ce în ce mai mare şi cel mai dificil de recrutat sunt tocmai specialiştii. IT-iştii, inginerii şi cei cu studii superioare în general sunt greu de găsit, mai ales după valuri şi valuri de emigrare în masă. Aşa se face că în ultimii opt ani numărul de joburi vacante, pentru care companiile nu găsesc specialişti, aproape că s-a dublat.
Erau 38 de mii de locuri de muncă vacante în 2009. Anul trecut s-a ajuns la aproape 60 de mii, arată Institutul Naţional de Statistică. Iar într-o treime din cazuri, companiile care rămâneau cu posturile neocupate căutau specialişti. Pentru ei erau peste 17.700 de locuri de muncă vacante.
Criză de personal e şi-n supermarketuri şi pe şantiere, însă deficitul de specialişti, fie că sunt ingieri sau IT-işti, este de două ori mai mare decât în cazul meseriaşilor şi de 2,5 ori mai mare decât în cel al muncitorilor calificaţi.
Tocmai dezvoltarea economiei a crescut disproporţionat cererea de specialişti, însă la criza de personal de astăzi a contribuit enorm migraţia mare din anii trecuţi.
În 2007, când ţara noastră adera la Uniunea Europeană iar graniţele se deschideau, populaţia ocupată a României era de 9,35 de milioane de oameni. Anul trecut numărul lor a scăzut la 8,45 de milioane, arată consultanţii de la KeysFin. Adică aproape un milion de oameni au dispărut din piaţa muncii.
Mai grav însă e că deficitul de personal nu se temperează, ci se adânceşte. Anul trecut, numărul de locuri de muncă vacante la nivelul economiei a crescut cu 20% faţă de anul anterior. Iar criza se simte cel mai tare în polii de creştere economică ai ţării. Erau mai bine de 16 mii de locuri de muncă neocupate în Capitală, iar următorii în clasament sunt Clujul, Timişoara şi Braşovul. Pe de-o parte lipsa personalului forţează creşterea salariilor, dar în acelaşi timp riscă să frâneze dezvoltarea acestor oraşe.
Dacă ele se pot plafona din cauza deficitului de forţă de muncă, alte regiuni se plafonează din cauza deficitului de muncă. La Giurgiu doar un locuitor din opt lucrează, iar din cele opt judeţe ale Moldovei, în şapte angajaţii nu reprezintă nici măcar o cincime din totalul populaţiei. La celalaltă extremă, în Bucureşti şi în Transilvania, ratele de angajare sunt peste media naţională iar în unele dintre aceste judeţe şomajul e de sub2%.
Deficitul de forţă de muncă va creşte şi mai tare decalajele dintre salarii. Comisia Naţională de Prognoză estimează că în 2020 salariul mediu net în capitală va ajunge la aproape patru mii de lei, însă va fi de doar 2.400 de lei în Oltenia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
