Radiografia mediului de afaceri. Cât de anemică este economia României
Numărul companiilor din România a crescut 1% anul trecut, iar numărul angajaţilor din acele companii cu 2,4. O radiografie a mediului de afaceri, realizată de Institutul Naţional de Statistică, arată că, deşi se vorbeşte de o prăbuşire a industriei după Revoluţie, România rămâne una dintre ţările europene în care industria are un impact mare în economie. La polul opus, sectorul construcţiilor, care depinde atât de piaţa imobiliară cât şi de investiţiile în infrastructură este unul dintre cele mai anemice de pe continent. România este mai aproape de Europa cu sectorul comerţului şi al serviciilor, care evoluează însă în două viteze diferite.
Cele 448.000 de companii care funcţionau în România anul trecut, aveau peste 3,9 milioane de angajaţi, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Date care arată diferenţele foarte mari care există între marile sectoare ale mediului de afaceri.
Ca număr de companii, cele din comerţ şi servicii sunt cele mai multe. Împreună au o pondere de 79% din total. În industrie funcţionează doar 11% dintre companiile din România, iar în construcţii mai puţin de 10%.
Deşi are o felie atât de mică, industria cântăreşte foarte greu atât în piaţa muncii, cât şi în economie în general. Din totalul angajaţilor din mediul privat, nu mai puţin de 35,5% lucrează în industrie. 33,9% lucrează în servicii, 21% în comerţ şi puţin peste 9% în construcţii.
Comparativ cu restul Europei, industria României este mai mare şi în ceea ce priveşte numărul companiilor. Dacă în ţara noastră ponderea companiilor din acest sector este de 11%, media europeană este de 9,9%. Iar în ceea ce priveşte forţa de muncă, în medie 23,6% dintre europeni lucrează în industrie, cu aproape 12 procente mai puţini decât în România.
În economiile dezvoltate, atât serviciile cât şi construcţiile au o pondere mai mare decât în România. De exemplu, în Franţa, o ţară care continuă să aibă de la fabrici de maşini şi combinate siderurgice, până la fabrici de avioane şi elicoptere, companiile din industrie mai reprezintă doar 8.5% din total. Sectorul serviciilor şi al comerţului este uşor mai mare ca pondere decât cel din ţara noastră. Însă diferenţa este dată de sectorul construcţiilor care, procentual, este de două ori mai mare decât cel din România. Aceste decalaje sunt date atât de investiţiile în infrastructură, cât şi de evoluţia sectorului imobiliar din cele două ţări.
De altfel, dintre principalele sectoare ale mediului privat din România, construcţiile au avut anul trecut cea mai mică cifră de afaceri, cea mai mică valoare adăugată şi cel mai mic profit.
Sectorul cu cea mai mare cifră de afaceri, de peste 465 de miliarde de lei, a fost comerţul, care a reuşit să depăşească la acest capitol industria. De altfel, comerţul a avut o evoluţie complet diferită faţă de cea a restului serviciilor, a căror cifră de afaceri a fost de doar 218 miliarde de lei.
Magazinele au rulat mulţi bani cu investiţii de doar 13,8 miliarde de lei, de trei ori mai mici decât cele ale companiilor care au prestat alte servicii şi de aproape de 4 ori mai mici decât din industrie. Însă, la finalul anului, cele trei mari sectore au avut profituri apropiate. Totuşi, în industrie acest profit a fost realizat de un număr mai mic de companii, ceea ce înseamnă că fiecare firmă în parte a fost mult mai profitabilă decât firmele din comerţ şi servicii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
