Jumătate dintre companiile înfiinţate în România intră în faliment în mai puţin de patru ani. Pare o situaţie dramatică, dar de fapt, rata de supravieţuire a afacerilor româneşti este una dintre cele mai mari din Europa. Contează însă şi ce fel de viaţă are o afacere. Multe firme reuşesc să rămână pe linia de plutire şi doar atât. Nu reuşesc să fie suficient de profitabile încât să se dezvolte. Contează şi domeniul de activitate pe care îl au. Cele mai solide par firmele din sectorul serviciilor, dar acestea sunt şi cele care pornesc la drum cu cei mai puţini angajaţi.
Orice om de afaceri aflat la început de drum trebuie să se împace cu ideea că sunt şanse mari ca firma pe care tocmai a înfiinţat-o să intre în faliment. În România, 51% dintre firmele care au fost înfiinţate în 2010 au reuşit să supravieţuiască până în 2014, arată un recent studiu INS, citat de Economica.net.
Deşi pare mică, rata de supravieţuire a companiilor din România este una dintre cele mai mari din Europa. Este de două ori şi jumătate mai mare decât cea din Lituania, unde doar 20% dintre firmele înfiinţate au reuşit să supravieţuiască mai mult de patrui ani. La polul opus, în Finlanda şi Suedia, aproximativ 70% dintre companiile nou înfiinţate au reuşit să supravieţuiască.
Chiar dacă speranţa de viaţă a firmelor din România este mai mare decât în multe alte ţări europene, a scăzut faţă de precedenta perioadă de patru ani. Nu mai puţin de 63% dintre firmele înfiinţate în 2007 au reuşit să supravieţuiască până în 2011.
Totuşi, se poate vorbi de două ere diferite pentru mediul de afaceri din România. Afacerile care au luat naştere în 2007 au prins finalul ultimul val al perioadei de bom economic. Cele înfiinţate în 2010 au prins primii ani ai crizei şi au fost nevoite să lupte pe o piaţă mult mai austeră.
A contat şi sectorul în care au decis să activeze. Firmele prestatoare de servicii au avut cea mai mare rată a supravieţuirii, de 51,4%. În schimb, în construcţii, mai puţin de 47% dintre companiile înfiinţate în 2010 au rezstat până în 2014. Este o evoluţie onorabilă, având în vedere prăbuşirea sectorului imobiliar în anii de criză. Iar în ceea ce priveşte fabricile, adică firmele nou fondate în sectorul industrie, rata de supravieţuire a fost de 49%.
Sectorul serviciilor a avut cea mai bună performanţă şi pentru că este cel mai flexibil.
Companiile din acest segment al economiei au pornit la drum în medie cu doar doi angajaţi. În schimb, companiile din industrie au avut în medie, la înfiinţare, un număr de şase ori mai mare de angajaţi.
O fabrică generează mai multe locuri de muncă decât un service auto sau o frizerie. Însă are nevoie şi de o investiţie iniţială mult mai mare. Iar profitabilitatea este de multe ori redusă. În schimb serviciile ajung să genereze o valoare adăugată mai mare. De aceea au şi mai multe şanse de supravieţuire.