Industria românească are nevoie de 10.000 de roboți

Industria românească ar avea nevoie de 10.000 de roboţi pentru a ajunge din urmă ţările din Europa Centrală şi de Est. România are de cinci ori mai puţini roboţi industriali decât e media în regiune şi s-a ajuns deja la decalaje flagrante. În Cehia, nivelul de automatizare este de nouă ori mai ridicat decât în România. Iar acest handicap al industriei româneşti se regăseşte şi în productivitatea scăzută, care productivitate mică înseamnă şi salarii mici.

Momentul în care o mașină de poliție e spulberată de un Porsche, la Borșa

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Ucraina spune că o rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al României. MApN: „Nu a fost confirmată”

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Cătălin Drulă: Ceauşescu rânjeşte din iad când vede o nouă nomenclatură şi nişte noi securişi care se agaţă cu disperare de putere

Dacă în Europa Centrală şi de Est sunt 60 de roboţi la fiecare 10.000 de muncitori, în România sunt numai 11. Pentru cei două milioane de angajaţi din industria românească există circa 2.200 roboţi industrial şi-ar mai fi nevoie de încă 10 mii pentru a ne ridica la nivelul regiunii, arată o analiză United Robots. Deja ţările cu care împărţim acelaşi trecut comunist sunt mult în faţa României.

În Polonia există 28 de roboţi la fiecare 10.000 angajaţi, iar în Ungaria 57, de cinci ori mai mulţi ca în România. Liderul regiunii este de departe Cehia. În fabricile de acolo sunt aproape o sută de roboţi industriali la fiecare 10 mii de angajaţi.

Sunt ţări unde automatizarea fabricilor a forţat creşterea salariilor şi chiar dacă unele locuri de muncă au dispărut, au apărut altele noi, mai bine plătite.

E tranziţia prin care trebuie să treacă şi România, însă va fi o tranziţie dureroasă. Tocmai fiindcă automatizarea se face târziu aici, estimarea e că şase locuri de muncă din zece sunt în pericol să dispară odată cu avansul tehnologic. Este cea mai mare pondere din Europa şi, dincolo de riscuri, arată rămânerea în urmă a industriei de la noi.

Rezultatul sunt pierderile de productivitate. Spre exemplu, în sectorul auto, un muncitor român creează într-o oră doar 16% din valoarea adăugată produsă la nivel european. E un handicap atât de mare încât nu poate fi contrabalansat nici măcar de mâna de lucru ieftină de la noi. Drept dovadă investiţiile producătorilor auto au obiceiul să meargă spre alte ţări ale Europei de Est.

Se produce totuşi o schimbare şi în România.

La uzina de la Craiova, Ford a adus în acest an 190 de roboţi, iar Dacia şi-a propus ca până în 2020 nivelul de automatizare al uzinei de la Mioveni să urce la 20%. Ar putea fi însă prea puţin, prea târziu. În Occident în multe fabrici auto gradul de robotizare este de 90%, iar în timp ce România îşi aduce industria în pas cu vremurile, nici celelalte ţări nu stau pe loc.