Doar de pe urma a patru companii de stat, statul are de încasat aproape 400 de milioane de lei. În total însă, sumele sunt cu mult mai mari căci, potrivit ANAF, aproape două sute de mari firme datorează bugetului 2,7 miliarde de lei. E drept că nu sunt toate în subordinea statului, dar cele mai mari creanţe sunt raportate de companii care se află în subordinea Ministerului Economiei.
„Companiile de stat trebuie să trebuie sa devină o sursa de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaţii acestora sau pentru companiile private care lucreaza cu companiile de stat”, scrie într-o postare de pe contul de Facebook al Corpului de Control al premierului.
Acestea trebuie sa devină o sursa de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaţii acestora sau pentru companiile private care lucreaza cu ele.
„În cazul în care o companie de stat nu face decât să administreze fonduri de la bugetul de stat, în loc să aducă fonduri la buget, aceasta va trebui desfiinţată sau transformată în instituţie publică.
Acestea sunt obiectivele pe care Corpul de Control al premierului anunţă că le au toate verificările pe care le face la companii”, transmite corespondentul Digi24.
„Compania de stat care doar administrează fondurile de la bugetul de stat va trebui desfiinţată sau transformată în instituţie publică”, scrie în aceeaşi postare a Corpului de Control.
Inspectorii Guvernului au început deja verificările la Compania Naţională de Investiţii, CNADNR şi Romsilva.
„Trebuie clarificat, cine răspunde pentru ce. S-au cumpărat costume de scafandri pentru CFR sau tanc care să scoată rădăcini de 4 milioane de euro, la Romsilva”, comentează Otilia Nuţu, analist de politici publice al Expert Forum.
Tocmai pentru că banii alocaţi companiilor nu sunt cheltuiţi transparent, premierul a respins de la începutul anului mai multe bugete, printre care cel al Tarom şi al Regiei care administrează Patrimoniul de stat.
„Vă rog să însoţiţi propunerea de aprobare a bugetului cu o notă care să explice care e viziunea companiei respective, ce vrea să facă din buget. Dacă vedem doar cifre de venituri şi cheltuieli, fără să ştim care e conceptul din spate nu cred că e suficient ca Guvernul să poată să ăţi asume această aprobare”, spunea premierul Dacian Cioloş, într-o şedinţă de Guvern din luna martie.
Slaba administrare a companiilor de stat a făcut ca, de-a lungul timpului, instituţiile financiare internaţionale să ceară României numirea unor manageri privaţi la conducerea companiilor ineficiente.
„Din păcate, Guvernele politice au avut presiuni politice şi soluţiile care în manual arătau foarte bine. S-au dovedit a fi mai mult sau mai puţin un eşec, pentru că presiunile politice nu au fost diminuate, inclusiv asupra managerilor recrutaţi în baza Ordonanţei 109”, spune consilierul premierului pe probleme economice, Ionel Dancă.
Din 180 de companii de stat, doar 35 au manageri privaţi. Numărul lor ar urma să crească la 60 până la finalul anului.