EXCLUSIV. Vicepreşedinte Airbus: Suntem pregătiţi, aşteptăm semnalul potrivit al României pentru a lansa producţia
Olivier Michalon, vicepreşedintele Airbus, a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24 despre extinderea contractului de exclusivitate de la 5 la 15 ani între Airbus Helicopters şi IAR Ghimbav: "În lume sunt foarte puţine ţări producătoare de elicoptere şi România are această şansă de a intra în acest club foarte select".
Preşedinţii României şi Franţei au semnat la Palatul Cotroceni un acord important pentru ambele ţări. Parteneriatul dintre Airbus Helicopters şi IAR Ghimbav se extinde cu 10 ani. Asta înseamnă că fabrica de lângă Braşov va produce încă 50 de elicoptere.
„Extinzând această colaborare pe 15 ani cu IAR Ghimbav arată angajamentul nostru ferm faţă de România şi Ghimbav. Ceea ce trebuie reţinut e faptul că producţia acestui elicopter în orice ţară trebuie declanşată de existenţa unei comenzi a MApN, pentru ca producţia să poată începe.
Povestea Airbus în România datează din 1974 şi n-o regăseşti atât de des la nivel global”, a declarat Olivier Michalon.
Vicepreşedintele Airbus a subliniat că angajamentul companiei în România e „clar şi definitiv”.
„Opinia mea despre transparenţa în achiziţii militare e că aceste achiziţii trebuie să urmărească şi să sprijine producţia locală. Pentru că lucrăm de mult timp cu România, credem că formula e să ai elicopterul care trebuie, în industria care trebuie, cu colaborarea care trebuie, cu partenerul potrivit şi ca aceste achiziţii trebuie făcute transparent şi egal faţă de toţi ofertanţii prin licitaţii. (...)
Obiectivul principal e să răspundem în primul rând nevoilor României pentru elicoptere, fie că e vorba de MapN sau de MAI. Perspectiva e şi globală, elicopterele realizate în Braşov vor fi 100% creaţia acestei colaborări. În lume sunt foarte puţine ţări producătoare de elicoptere şi România are această şansă de a intra în acest club foarte select. Noi suntem pregătiţi, aşteptăm semnalul potrivit din partea României pentru a lansa procesul de producţie. Ceea ce trebuie reţinut e că România trebuie să conducă prin exemplul propriu. Aşteptarea noastră e ca prima comandă să fie din România”, a declarat Oliver Michalon.
Referindu-se la pregătirea angajaţilor, vicepreşedintele Airbus a afirmat că în această colaborare cu Braşovul se bazează pe angajaţi locali şi a subliniat că specialişti din România au fost duşi la training în Franţa.
România cumpără rachete şi elicopere de la companii franceze. Acordurile se vor semna, astăzi, în prezenţa preşedinţilor Franţei şi României. O altă veste importantă este extinderea contractului de exclusivitate de la 5 la 15 ani între Airbus Helicopters şi IAR Ghimbav.
Memorandumul care va fi semnat cu compania MBDA prevede achiziționarea de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, folosite în lupta antiaeriană. Din informațiile Digi24, rachetele ar putea fi produse în România, unde francezii ar fi dispuși să deschidă o linie de fabricație.
În ceea ce privește extinderea contractului de exclusivitate cu Airbus Helicopters, acest lucru va fi condiționat de livrarea a 50 de elicoptere în zece ani.
Majorarea bugetului alocat Apărării de către România la 2% din produsul intern brut (PIB) începând din acest an şi lansarea mai multor programe mari de înzestrare a armatei au generat o competiţie acerbă pentru contracte între marile companii europene şi americane din sector, sprijinite intens de statele în care îşi au sediul, inclusiv în cadrul vizitelor la nivel înalt.
Până acum, guvernul PSD-ALDE a anunţat mai multe contracte importantecu companii americane şi niciunul cu companii europene, chiar dacă au continuat, deocamdată, un acord încheiat anul trecut de guvernul tehnocrat cu germanii de la Rheinmetall pentru fabricarea de transportoare blindate la Moreni, pus sub semnul întrebării de un contract similar anunţat recent cu americanii de la General Dynamics.
Pe 1 august, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României 2017 - 2026, care include opt programe de înzestrare, cu fonduri multianuale în valoare de 9,8 miliarde euro.
Dintre acestea, patru mari programe de înzestrare au fost demarate până acum, din care în trei s-au anunţat şi contracte.
În toate cazurile, bătălia pentru contracte se dă între companii europene (în principal Franţa şi Germania, care dispun de industrii militare competitive) şi Statele Unite, în condiţiile în care piaţa tehnologiilor militare este una de tip oligopol (câţiva mari ofertaţi pe fiecare piaţă) şi este influenţată de alianţele politice şi militare între state (NATO şi parteneriatul strategic cu SUA, în cazul României).
O altă componentă specială a contractelor de înzestrare militară este legată de posibilităţile de producţie şi de mentenanţă locală a echipamentelor, deţinerea unei industrii proprii reprezentând un atu strategic pentru orice stat în caz de conflict.
În cazul în care producţia locală nu este posibilă, pe plan internaţional se practică aranjamente de tip offset, mecanism prevăzut şi de legislaţia românească.
Un aranjament cu offset presupune ca, în cazul unei achiziţii de armament din străinătate, o parte din valoarea contractului să se întoarcă în statul care face achiziţia prin investiţii, subcontractare locală sau transfer tehnologic.
Legislaţia românească prevede, pentru achiziţiile militare din străinătate, un procent de offset cel puţin 80%.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
