Cum a ajuns Amazon cel mai valoros brand din lume

Gigantul american Amazon a devenit cel mai valoros brand din lume. A depăşit chiar Apple şi Google. Însă ascensiunea sa este controversată. S-a ajutat mult de scheme fiscale pentru a creşte. Unele facile şi preferenţiale, care nu i-au dat prea mari bătăi de cap lui Jeff Bezos, fondatorul companiei. Pur şi simplu au fost speculate la maximum portiţele legislative.

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În urmă cu 24 de ani, când Jeff Bezos, pe atunci un antreprenor american la început de drum, căuta o casă pentru viitorul său magazin online de cărţi, prima opţiune a fost o rezervaţie americană. Respectiva locaţie ar fi reprezentat o scutire de taxe colosală, dacă autorităţile din California nu ar fi intervenit în stoparea planului. A fost prima încercare a lui Jeff Bezos de a fugi de taxe. Şi chiar dacă era aproape să dea faliment, nu s-a oprit. A împrumutat bani de la familie şi de la prieteni şi a continuat. Însă cu acelaşi gând. Să plătească taxe mai mici sau chiar deloc dacă se putea.

Următoarea oprire a fost Seattle, selectat datorită populaţiei reduse din oraşul Washington. La acel moment, doar magazinele cu o prezență fizică într-un stat plăteau impozite pe vânzări. A fost începutul unei afaceri de succes, care l-a propulsat pe antreprenorul american pe primul loc în topul celor mai bogaţi oameni ai lumii. Asta pentru că înfiinţarea sediului într-un stat cu o populaţie mică presupunea cea mai mică taxă pe care Jeff Bezos putea să o plătească pentru impozitul pe vânzări. Şi aşa s-a clădit imperiul Amazon. 

A fost o strategie inteligentă, dar în ascelaşi timp discutabilă moral şi de fapt caracterizează atitudinea Amazon față de plata impozitelor și azi, două decenii mai târziu.

Criticii sunt de părere că Amazon a ajuns cel mai mare retailer online din lume de pe urma aranjamente fiscale controversate și artificiale, scrie The Guardian. Ar fi contat mai mult decât strategiile de dezvoltare. Însă nu a fost nimic ilegal la mijloc, ceea ce i-a conferit avantaje competitive pe care un grup cu o prezență fizică pe piață nu le-ar fi avut niciodată.

Ulterior, compania americană a venit şi pe piaţa europeană. Şi-a implementat strategia în Luxemburg, care în încercarea de a atrage capital străin oferă mari facilităţi fiscale.  Amazon a ajuns pentru prima dată în Luxemburg în 2003, iar în câteva luni a obținut un acord confidențial cu autoritățile fiscale din țară. Ba chiar Jean Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene, s-a arătat dispus atunci (era premier al Luxemburgului) să ajute compania în cazul în care întâmpină vreo problemă.

Amazon a crescut atât de mult și atât de repede încât s-a văzut în situaţia în care oficialii europeni au început să acuze compania americană că încalcă legile concurenţei prin înţelegeri secrete cu statul luxemburghez cu privire la scutiri de taxe.

În 2013, Amazon avea deja două sedii deschise în Luxemburg, care creşteau pe zi ce trecea. În timp ce autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au susținut că redevențele dintre cele două companii din ducat erau prea mari, autoritățile de reglementare americane erau de părere că sunt prea mici. Efectul a fost reducerea impozitelor Amazon-ului peste tot în lume. Un conflict care atunci i-a adus o bilă albă lui Jeff Bezos. Însă, odată ce compania creşte, cresc şi presiunile asupra ei.

Acum, este acuzată că a beneficiat de o legislaţie fiscală permisivă. Este şi motivul pentru care, separat, autorităţile europene din domeniul concurenţei au cerut Luxemburg-ului să recupereze aproximativ 250 de milioane de euro de la Amazon, sub formă de taxe. Iar luna trecută, Comisia Europeană a impus şi un nou impozit de 3% pentru veniturile companiilor din tehnologie.

De curând, şi preşedintele american Donald Trump a acuzat în mod repetat Amazonul că plăteşte impozite mult prea mici. În plus, acesta este hotărât să îi schimbe tratamentul fiscal pe motiv că vânzătorii mici din industria de retail au fost scoşi din afacere de Amazon şi că gigantul american ucide mall-urile şi comercianţii cu amănuntul şi duce la dispariţia locurilor de muncă în Statele Unite.