Echipe de fotbal, case de modă franceze şi giganţi industriali germani sunt preluaţi unul câte unul de oamenii de afaceri din China. Anul trecut achiziţiile chinezilor în Europa au fost de patru ori mai mari decât ale europenilor în China. Apetitul pentru companiile din Uniune a dus în 2016 investiţiile chineze în Europa la un maxim istoric, însă sumele pe care le duc europenii în China sunt în scădere. Şi asta nu doar fiindcă economia chineză dă semne de boală, ci şi fiindcă Beijingul le închide uşa în nas străinilor care vor să investească în anumite sectoare.
Investiţiile chineze în Uniunea Europeană au crescut anul trecut cu 76 de procente, arată raportul companiei de cercetare Rhodium Group. Oamenii de afaceri din a doua cea mai mare economie a lumii au cumpărat companii din aviaţia europeană, din industria IT, din energie dar şi perle ale ingineriei germane precum producătorul de roboţi industriali Kuka. Interesul pentru firmele din Uniune a dus în 2016 investiţiile chineze în Europa la un maxim istoric - 35 de miliarde de euro, comparativ cu doar şapte miliarde câte un mers în sens invers.
Sumele uriaşe sosite de departe vin ca o binecuvântare pentru economia Europei, însă nasc totodată o mare frustrare. Chinezii fac achiziţii în sectoare care europenilor le sunt închise în China. Beijingul impune obstacole străinilor care vor să investească în înalta tehnologie sau în companii pe care Partidul le consideră „strategice". În ochii oamenilor de afaceri însă, China şi-a făcut un obicei din a pune deoparte marile oportunităţi de business pentru apropiaţii puterii. Între Europa şi China există o problemă de reciprocitate, conchide raportul Rhodium, o problemă de acces inegal pe piaţă.
Drept dovadă, dacă germanii au făcut fuziuni şi achiziţii de 3,5 miliarde de euro în China anul trecut, chinezii au cheltuit în Germania 11 miliarde de euro, aproape de zece ori mai mult decât în urmă cu un an. 2016 a fost astfel primul an când investiţiile chineze în Germania le-au depăşit pe cele germane în China. Altă ţară, aceeaşi tendinţă. Statele Unite au fost şi ele depăşite pentru prima dată. La nivel global, achiziţiile făcute de companiile chineze au fost de două ori mai mari decât în anul anterior. Pofta de cumpărat firme străine însă are de-a face mai mult cu ce se întâmplă pe plan intern în China decât cu ce oportunităţi sunt pe plan extern. China sângerează bani. Incapacitatea Beijingul de a face reforme a declanşat o criză de încredere în economia ţării. Capitalurile fug din China iar yuan scade şi va continua să o facă, estimează analiştii.
În aceste condiţii, investitorii chinezi caută oportunităţi peste graniţă şi nu toate ţările sunt la fel de deschise ca Europa. Autorităţile americane au blocat în mod repetat tentativele investitorilor chinezi de a prelua anumite companii pe motiv că ar ajunge pe mâna statului chinez tehnologii foarte sensibile. Una din puţinele astfel de decizii luate de europeni poate fi pusă tot pe seama americanilor. Autorităţile germane, deşi dăduseră iniţial undă verde vânzării către chinezi a unui producător de echipamente pentru fabricarea de procesoare, s-au răzgândit după ce serviciile americane au avertizat că chipurile pot fi folosite în programul nuclear al Chinei. Germanii se gândesc să-i dea statului mai multă putere să blocheze investiţiile chinezeşti în sectoare strategice. În acelaşi timp, China promite să îşi mai deschidă economia, dar nu vine cu măsuri concrete.