Guvernul face o încercare de a deschide bazarul cu privatizări. Deocamdată trebuie să o încadrăm la categoria încercări şi nu realizări deoarece e final de mandat, după alegeri va veni un nou cabinet şi cine ştie ce va avea de gând, mai ales că pe scena politică circulă tot felul de idei de a mări rolul statului în economie, inclusiv prin a înfiinţa alte compani de stat sau diverse fonduri de investiţii, fonduri care sună destul de suspect. Dar actualul guvern vrea cumva să pună în mişcare câteva proceduri, fără a impune şi termene. La mai multe companii guvernul are în vedere păstrarea controlului de către stat şi vânzări de acţiuni nou emise pentru a recapitaliza respectivele entităţi.
Bugetul nu câştigă nimic din asta, doar se însănătoşesc companiile. Sunt unele care au fost prinse în scandaluri, în contracte încâlcite prin care s-au scurs bani. Poate fi un dublu câştig. O dată pentru că primesc bani şi a doua oară, prin intrarea unor acţionari privaţi vine şi transparenţa.
De la ultima vânzare de acţiuni la o companie de stat a trecut mai bine de doi ani, iar multe planuri de privatizare au fost amânate.
Ministerele Economiei, Energiei şi Transporturilor au primit termen până la 15 octombrie să vină cu un calendar concret pentru vânzarea unor acţiuni. Memorandumul semnat de Guvern arată că la Hidroelectrica, la Complexul Energetic Oltenia, la Aeroporturi Bucureşti şi-n Portul Constanţa, banii atraşi din piaţă vor fi folosiţi pentru recapitalizarea companiilor, pentru a le finanţa. Este propusă vânzarea unei participaţii de 15% din Hidroelectrica şi din Complexul Energetic Oltenia şoi de 20-25% din Aeroporturi Bucureşti şi Administraţia Portului Constanţa. Toate au nevoie de restructurare, de finanţare sau măcar de transparenţă impusă de intrarea acţionarilor privaţi.
Costin Borc, vicepremier: „Nu cred că o listare în preziua unor alegeri parlamentare e un lucru bun din punct de vedere al succesului listării. Întotdeauna, înainte de alegeri e o perioadă de incertitudine, nu se ştie cine câştigă, cum câştigă”.
Hidrolectrica trebuia listată la bursă de mult, dar insolvenţa prelungită a împins termenele. Va fi o companie atractivă pentru investitori. Nu acelaşi lucru e valabil pentru Complexul Energetic Oltenia, care a avut pierderi de 213 milioane de euro anul trecut şi devine problematic interesul privat pentru un jucător cu mari probleme. Chiar dacă banii atraşi vor rămâne în companie pentru recapitalizare, complexul este într-o situaţie destul de delicată şi trebuie restructurat puternic.
Acelaşi tip de privatizare, cu banii lăsaţi la companie, a fost aplicat în urmă cu doi ani la Electrica. Atunci statul a dat către investitori privaţi 51% din acţiuni pentru 1,95 de miliarde de lei.
Din planul Guvernului de a privatiza companii de stat pentru a le recapitaliza, nota discordantă fac însă Rompetrol şi CFR Marfă. În cazul lor, banii din vânzarea pachetelor de acţiuni vor ajunge în conturile Trezoreriei.
Şi cel mai tare surprinde schimbarea strategiei în cazul Rompetrol. Statul are un pachet minoritar, 44 procente şi vrea să rămână cu 18%. Vânzarea acţiunilor ar urma să se facă prin licitaţie publică cu strigare, ignorând astfel memorandumul semnat în 2013 de guvernul Ponta cu KazMunaiGas prin care kazahii se angajau să răscumpere cu circa 200 de milioane de dolari un pachet de 27% din acţiunile statului.
Banii din vânzarea acţiunilor la CFR Marfă vor ajunge tot la stat, deşi compania încasează pierderi de 10 ani de zile şi are un necesar de investiţii de 6,7 miliarde de euro doar până în 2020, care nu pot fi acoperiţi integral de alocările de la buget sau de fondurile europene. Momentan Guvernul nu a stabilit cât din CFR Marfă va fi scos la vânzare şi nici sub ce formă, ceea ce arată că predarea controlului către un privat nu este exclusă.