Compania de Drumuri a respins studiul de fezabilitate al autostrăzii Sibiu Pitești
Asocierea firmelor Spea Ingegneria Europea Italia și Tecnic Consulting Engineering Romania a subcontractat lucrările de foraje geotehnice pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Pitești-Sibiu unei firme ieșene, anume Proexrom SRL din Iași, potrivit unui document deținut de Digi24.ro.
Numele acestei firme apare însă în dosarul întocmit de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) conducerii Consiliului Județean Cluj (CJ Cluj) privind lucrările efectuate la aeroportul Cluj. În dosar sunt implicați fostul președinte al CJ Cluj, Horia Uioreanu, și omul de afaceri Ioan Bene, patron al firmei Napoca SA.
Potrivit procurorilor pentru a demonstra că lucrările la o platformă de parcare a aeronavelor au fost făcute corespunzător, CJ Cluj a comandat direct o expertiză firmei ieșene Proexrom privind calitatea lucrărilor efectuate. Proexrom a întocmit de urgență expertiza cerută, într-un singur weekend, ceea ce este o performanță pentru România. ”În vederea efectuării expertizei tehnice, la data de 30 aprilie 2014 suspectul Bene Ioan a luat legătura cu numitul Boţu Nicolae asociat la SC Proexrom SRL Iaşi cu care a convenit întocmirea de urgenţă a expertizei tehnice privind calitatea lucrării executate. Actele cauzei au stabilit că, expertiza a fost realizată fără nicio deplasare în teren, pentru întocmirea ei, expertul consultând exclusiv documentele puse la dispoziţie în format electronic de către inculpatul Bene Ioan. Practic, după discuţia din 30 aprilie 2014, inculpatul Bene Ioan a furnizat lui Boţu Nicolae contractul încheiat cu regia aeroportului, proiectul tehnic, acte pe care expertul le-a consultat la data de 2 mai 2014 (vineri), iar în dimineaţa de 5 mai (luni) expertiza era finalizată, scanată şi trimisă electronic către Napoca Construcţii, fiind în aceeaşi zi depusă la CJ Cluj”, spun procurorii.
De ce contează atât de mult calitatea forajelor geotehnice. Fără o execuție corespunzătoare a acestora oricând pot apărea probleme similare cu cele de pe lotul 3 din Sibiu Orăștie. Practic, descoperirea pe parcursul lucrărilor a unor condiții geomorfologice diferite alte terenului față de cele din studiul de fezabilitate poate duce la schimbarea soluțiilor tehnice, a materialelor de umplutură, cu un impact semnificativ asupra prețurilor finale.
Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât termenul scurt dat de companie pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, doar 12 luni, pare a indica dorința CNADNR ca studiul să fie făcut în primul rând cât se poate de repede.
Specialiști ai unor importante firme de proiectare și consultanță rutieră spun că sunt necesare minim 18 luni pentru realizarea un studiu de fezabilitate corespunzător la Sibiu-Pitești. ”Sunt necesare 18-24 luni în care trebuie făcut un sondaj la fiecare kilometru, la o adâncime de 1-1,5 metri. CNADNR a stabilit un termen de doar 12 luni căci vor să facă repede autostrada, doar pe baza SF, ceea ce este o greșeală”, spune un inginer de drumuri, specializat în proiectare și consultanță.
Practica efectuării de mântuială a forajelor geotehnice este recunoscută chiar de profesorul Nicolae Boțu, asociatul firmei Proexrom SRL. „Firmele de studii şi proiectare geotehnică merg la licitaţii cu preţuri care echivalează cu 15-20% din valoarea estimată de beneficiar sau chiar mai puţin. Câştigă licitaţia, dar îşi dau seama că nu pot face nici măcar transportul utilajelor pentru studiile geotehnice cu respectivii bani. Aşa că, în loc să facă studiile conform normativelor, pun cifre fictive care nu au nicio legătură cu realitatea. E acelaşi lucru ca şi când v-aţi duce la un medic şi v-ar spune că sunteţi cam palid şi că trebuie să vă facă operaţie la inimă, fără să vă facă însă înainte nişte analize“, spune Boţu. CNADNR nu are specialiştii sau experţii care să verifice dacă studiile sunt realizate în mod corect, declara el acum doi ani Ziarului financiar.
Este cert însă că studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu Pitești, aflat în fază intermediară, are probleme. Informațiile deținute de Digi24 sunt că săptămâna trecută Comisia Tehnico-Economică a CNADNR (CTE-CNADNR) a respins forma actuală a studiului de fezabilitate. Oficiali ai CNADNR spun că nu este vorba de o respingere, ci de o cerere de informații suplimentare adresată asocierii Spea-Tecnic. ”Nu se poate spune că a fost respins. CTE a cerut mai multe clarificări, mai multe studii, date. Se pare că nu era totul OK”, a declarat un comunicator al companiei.
Zilele trecute JASPERS, organism de consultanță al Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții și-a manifestat scepticismul privind capacitatea CNADNR de a convinge pe baza studiului Comisia Europeană să ne dea banii necesari construirii autostrăzii. Concluziile au figurat într-un raport JASPERS prezentat pe larg, zilele trecute, de Hotnews.ro. Potrivit documentului, ponderea factorilor geotehnici în selecția traseului autostrăzii a fost stabilită la doar 15%, nivel extrem de redus care poate ridica probleme proiectului.
Potrivit fișei de date a achiziției publice, în mod oficial actualizarea studiului de fezabilitate trebuie făcută pentru întreaga autostradă, nu pe loturi ale acesteia. Potrivit fostului director general al CNADNR, Narcis Neaga, compania ar fi cerut însă firmelor Spea-Tecnic să termine mai repede reactualizarea capetelor astfel încât lucrările la autostradă să poată fi începute în acest an.
"Am solicitat prestatorului să înceapă cu sectoarele mai puţin dificile, Loturile 1 şi 5, astfel încât implementarea proiectului să se realizeze cât mai repede. În aceste condiţii, lucrările efective la Autostrada Sibiu - Piteşti ar putea începe în anul 2016. ", spunea în iunie 2015 Neaga.
Lucrările sunt însă departe de a fi începute. O sinteză elaborată la începutul acestui an de către Ministerul Fondurilor Europene menționa primul trimestru al anului 2018 drept termen de începere a lucrărilor, acestea urmând să fie încheiate în 2023, ultimul an în care fondurile europene pot fi decontate în actuala perioadă de programare la Comisia Europeană.
În urma articolului, Nicolae Bonțu, asociat al Proexrom SRL, a trimis redacției Digi24.ro un drept la replică pe care îl redăm integral în continuare:
”În primul rând, titlul articolului, cu ironia sa tendențioasă, ce rezultă din folosirea ghilimelelor pentru a descrie activitatea de expertizare efectuată de firma noastră, respectiv: "Firma ce a ”expertizat” de la distanță calitatea lucrărilor la aeroportul Cluj va face forajele geotehnice pe autostrada Sibiu-Pitești" ca și conținutul acestui articol este unul denigrator, în totală discordanță cu adevărul.
Precizarea că numele firmei Proexrom SRL Iași, apare într-un dosar penal întocmit de către DNA conducerii Consiliului Județean Cluj și omului de afaceri Ioan Bene, patron al firmei Napoca SA, este tendențioasă în condițiile în care faptele pentru care sunt cercetate aceste persoane nu au legătură cu activitatea firmei Proexrom sau activitatea d-lui profesor, ca asociat al firmei.
De asemenea, folosirea în acest context al apelativului numitul Boțu Nicolae, în condițiile în care acesta a efectuat o expertiză ce a condus la evidențierea unor concluzii în lucrările expertizate, folosite ca reper în cercetările penale, denotă o evidentă rea credință, manifestată în scop denigrator și de a induce în eroare cititorii cu privire la calitatea morală și pregătirea profesională a acestuia, întrucât expertul sau martorul într-un dosar penal/civil are obligația, pe care orice cetățean onest o are în raport cu legea și conștiința sa, să exprime adevărul, indiferent ca o face în cadrul unui dosar penal sau în presa .
Dacă, s-ar fi dorit informații reale, în urma unei documentări corecte s-ar fi constatat că, SC Proexrom SRL Iași a efectuat două expertize la Aeroportul din Cluj. Una a avut ca beneficiar Consiliul Județean Cluj și a fost efectuată în perioada 15.10.2013 – 20.11.2013 având ca scop evaluarea documentațiilor tehnice întocmite pentru realizarea investiției și verificarea cantitativă și calitativă a lucrărilor suplimentare puse în operă de constructor iar pe parcursul acestei expertize s-au efectuat un număr de 15 foraje geotehnice, 60 de foraje de verificare a stratificației în corpul pistei de decolare-aterizare și 10 penetrări dinamice pe con. A doua expertiză a avut ca beneficiar SC Napoca SA și a avut ca scop verificarea și evaluarea documentației tehnice întocmite pentru realizarea investiției.
În ambele situații s-au deplasat la Cluj un număr de până la 6 ingineri foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional (toți cu doctorate în domeniul geotehnică și fundații) care au investigat și inspectat situația reală de la momentul respectiv, iar pe baza acestor informații s-au tras concluziile adecvate, expertizele fiind acceptate de factorii implicați fără nici un fel de rezerve și nici un factor responsabil nu a pus sub semnul îndoielii calitatea și modul lor de realizare.
Susținerea că "expertiza a fost realizată fără nici o deplasare în teren, pentru întocmirea ei, expertul consultând exclusiv documentele puse la dispoziție în format electronic de către inculpatul Bene Ioan" este o afirmație nereală, ce nu face cinste unui profesionist, care încalcă, astfel, codul deontologic ce reglementează profesia de ziarist, întrucât, în lipsa unei documentări la sursă, susținerea sa nu reflectă adevărul însă prejudiciază imaginea firmei noastre.
Referitor la paragraful din articol care evidențiază opiniile unor specialiști precizăm că, atunci când un specialist real își exprimă opinia și-o asumă prin numele și pregătirea sa profesională, și apare ca atare într-un articol de presă, când însă în articol se citează afirmații ale unor presupuși "specialiști ai unor importante firme de proiectare și consultanță rutieră" fără a se da nume, loc de muncă, este evident că acele informații nu reflecta adevărul științific, și ceea ce s-a citat, ca fiind opinia unor specialiști cu referire la date privind corectitudinea unui studiu geotehnic pentru o autostradă, și anume "trebuie făcut un sondaj la fiecare kilometru, la o adâncime de 1-1,5 metri" este fals. Conform NP 074-2014 și a Îndrumătorului de întocmire a documentațiilor geotehnice pentru drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi AND 614-2014 elaborat de CNADNR SA, pentru lucrările de drum trebuie executat un sondaj la maximum 200 m cu adâncimea minimă de 6 metri, iar pentru lucrările de artă foraje geotehnice de adâncime mare, cel puțin 25 metri, acestea sunt datele pe care orice specialist, cu adevărat specialist, le-ar fi exprimat dacă ar fi fost consultat.
Precizăm că întregul material publicat denotă o rea credință ce rezidă dintr-o lipsă de documentare intenționată, fiind evident scopul urmărit de a dezinforma opinia publica cu privire la profesionalismul și seriozitatea firmei Proexrom Iași, susținere dovedită și cu scoaterea din context a unor declarații ale d-lui prof.univ.dr.ing. Boțu Nicolae, unde critica modul în care se fac unele studii geotehnice și folosirea acestora de către autorul articolului prin distorsionarea adevărului ca o recunoaștere a ”practicării efectuării de mântuială a forajelor geotehnice ” și de către firma Proexrom SRL, al cărui asociat este d-l Boțu.
SC Proexrom SRL Iași, datorită experienței sale în domeniu, a fost contractată să efectueze Studiul Geotehnic din cadrul Studiului de Fezabilitate pentru tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești și la această dată și în aceasta etapă, firma noastră așteaptă ca proiectantul general – asocierea SPEA – TECNIC sa definitiveze traseul în plan și profilul longitudinal al drumului pentru a putea efectua studiul geotehnic aferent segmentului de drum trasat.
Subliniem faptul că în cei 20 ani de activitate nu am avut niciodată nici cea mai mică problemă legată de calitatea sutelor de lucrări executate pe tot cuprinsul țării. Nici un beneficiar nu a avut măcar o dată un reproș la adresa activității noastre. Cu atât mai mult suntem consternați să constatăm că în ziua de azi mai pot să apară astfel de articole scrise fără nici un fel de responsabilitate și fără o corectă informare.”
- Etichete:
- autostrada
- a1
- pitesti sibiu
- studiu fezabilitate
- proexrom
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News