Comisia Europeană recomandă ieșirea României de sub procedura de deficit excesiv

Președintele Traian Băsescu arăta, în aprilie, că datele economice arată că România a ieșit, teoretic, din deficit excesiv și a mulțumit pentru aceasta guvernelor Boc, Ungureanu și Ponta.

„Acum două zile Eurostat a publicat cifrele anului 2012. România e înregistrată  cu o datorie publică de 37,8% din PIB și cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%”, anunța președintele la 26 aprilie. „În acest moment, România revine în rândul țărilor cu un deficit în parametrii Acordului de la Maastricht și redevine o țară credibilă pe piețele internaționale de capital. (...) Nicio altă națiune din UE nu a făcut un astfel de sacrificiu. Mă refer la timpul scurt în care s-a făcut reducerea deficitului bugetar”, a subliniat președintele.

„CE va face analiza în funcție de programul de convergență pe 2013-2016 transmis de Guvern la Bruxelles și probabil în mai vom avea punctul de vedere al Comisiei. Speranța mea e că programul de convergență va confirma menținerea deficitului bugetar mai mic de 3%”, spunea șeful statului.

Ce recomandări are Bruxelles-ul pentru România

Comisia Europeană a făcut și o serie de recomandări pentru România în perioada 2013-2014. Bucureștiului i se cere să depună eforturi în anul următor astfel încât:

1.să ducă la bun sfârșit programul de asistență financiară UE/FMI;

2.să asigure o consolidare fiscală favorabilă creșterii economice și să pună în aplicare strategia bugetară pentru anul 2013 și pentru perioada ulterioară conform calendarului  prevăzut, asigurând astfel atingerea obiectivului pe termen mediu până în 2015; 

- să îmbunătățească sistemul de colectare a impozitelor prin aplicarea unei strategii  cuprinzătoare de asigurare a conformității fiscale și să combată munca nedeclarată. În paralel, să exploreze modalitățile prin care să recurgă într-o mai mare măsură la taxele de mediu; 

- să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei și pentru bărbați și să susțină reforma pensiilor prin promovarea șanselor de angajare a lucrătorilor vârstnici;

3. să continue reformele în sistemul sănătății pentru a spori eficiența, calitatea și accesibilitatea acestuia, în special pentru persoanele defavorizate și pentru comunitățile îndepărtate și izolate; 

-  să reducă recurgerea la spitalizarea excesivă a pacienților, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de tratament ambulatoriu; 

4. să asigure o mai bună participare pe piața muncii și să sporească capacitatea de inserție profesională și productivitatea forței de muncă prin revizuirea și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, prin asigurarea de servicii de formare și îndrumare individualizate și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții; 

-  să consolideze capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a spori calitatea și acoperirea serviciilor acesteia; 

- pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, să pună în aplicare fără întârziere Planul național pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv, de exemplu, printr-o garanție pentru tineri;

- să combată sărăcia, să îmbunătățească eficacitatea și eficiența transferurilor sociale, acordând o atenție deosebită copiilor; 

- să ducă la bun sfârșit reforma serviciilor de asistență socială prin adoptarea legislației relevante și prin combinarea sistematică a acesteia cu măsuri de activare; 

- să asigure aplicarea pe teren a Strategiei naționale de integrare a romilor;

5. să accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să evalueze impactul reformelor; 

- să accelereze reformele în domeniul învățământului profesional și al formării; 

- să alinieze și mai mult învățământul universitar la cerințele pieței muncii și să îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate; 

- să pună în aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate; 

- să accelereze tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească; 

6. să consolideze guvernanța și calitatea instituțiilor și a administrației publice, în special prin îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară, prin sporirea  profesionalismului funcționarilor publici printr-o mai bună gestionare a resurselor umane și prin întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare; 

- să îmbunătățească semnificativ calitatea actelor legislative, prin utilizarea evaluărilor impactului și a evaluărilor sistematice

- să depună eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbții mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemelor de gestiune și de control și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice;

7. să îmbunătățească și să simplifice mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri și prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare; 

- să faciliteze și să diversifice accesul IMM-urilor la finanțare;

- să asigure realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare și întreprinderi, în special prin acordarea unui statut prioritar activităților de cercetare și dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiții private; 

- să intensifice eforturile în sensul îmbunătățirii calității și independenței sistemului judiciar, precum și a eficienței acestuia în materie de soluționare a cauzelor și de combatere a corupției;

8. să promoveze concurența și eficiența în industriile de rețea, prin asigurarea independenței și a capacității de acțiune a autorităților naționale de reglementare și prin continuarea reformei guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor deținute de stat din sectoarele energiei și transporturilor; 

- să adopte un plan cuprinzător și pe termen lung în domeniul transporturilor și să îmbunătățească infrastructura de comunicații în bandă largă; 

- să continue să dereglementeze prețurile la gaze și la electricitate și să îmbunătățească eficiența energetică; 

- să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a rețelelor de  gaze.