Când vine vorba de infrastructură, statul român nu se uită la bani: 6,1 milioane de euro a costat în medie kilometrul de autostradă construit după Revoluție. Ca orice medie, însă, păcătuiește prin generalizare. S-au bifat și proiecte pe care România a plătit de patru ori mai mult decât standardele de cost, dar şi proiecte în care anticorupţia a intrat cu buldozerul.
Dacă la căderea regimului comunist România avea deja mai bine de 100 de kilometri de autostradă, la instaurarea capitalismului, construcţiile au început cu o pauză. O pauză de 15 ani după care au urmat marile tunuri date bugetului de stat.
În 2004 se tăia panglica primului tronson al epocii postdecembriste. Bucureşti - Fundulea - Drajna, un segment de nici 100 de kilometri din Autostrada Soarelui care a costat peste 670 de milioane de lei.
Însă tot în acel an, sub Guvernul Năstase, se punea ștampila şi pe contractul păgubos cu americanii de la Bechtel. Compania a primit mai bine de 4 miliarde de lei pentru doar 52 de kilometri de autostradă, de circa patru ori mai mult decât prevedeau standardele de cost pentru drumurile de mare viteză din zonele de deal.
Contractul cu americanii a fost însă reziliat nouă ani mai târziu, în 2013. Autostrada Transilvania a rămas în aer, iar România nu a reuşit nici până în ziua de azi să se lege la culoarele europene de transport.
Maghiarii şi-au dus autostrada spre Vama Borş, dar în România tot nu are cu ce se uni. După cei 98 de kilometri dați în folosință în 2004, România a mai avut nevoie de încă trei ani pentru a mai tăia o panglică.
În 2007, România a intrat în Uniunea Europeană, iar în infrastructura țării au început să fie băgați nu doar bani de la buget, ci și bani de la Bruxelles. Însă anul a adus doar 51 de kilometri de drum rapid şi după alți trei ani, pe hartă au mai apărut 69 de kilometri.
Practic, din 2005 până în 2010, când Tăriceanu și Boc au făcut cu rândul la putere, în România s-au construit doar 120 de kilometri de autostradă. Pentru ei s-au cheltuit 5 miliarde de lei, adică mai bine de o treime din cheltuielile pentru întreaga rețea ridicată după 1989, deși lungimea e de numai o cincime din total, arată datele compilate de ZF.
În 2011 s-au desenat pe hartă doar 63 de kilometri de autostradă, care au costat însă peste 1,2 miliarde de lei. Totuși, în următorii doi ani, ritmul construcțiilor a crescut semnificativ.
În 2012 şi 2013 s-au deschis 241 de kilometri de autostradă. Factura a fost însă de peste 6 miliarde de lei, cam cât bugetul Sănătății din acest an. Statului român i s-au pus la dispoziție sume importante pentru a se lega la coridoarele europene de transport, însă banii europeni sunt marea ocazie pierdută.
Anul trecut, mai bine de o treime din fonduri nu au fost accesate, dar acesta e cel mai bun rezultat în absorbția fondurilor pentru infrastructură. În 2013, România accesa puțin peste 40% din fonduri, iar în 2012 nu lua nici măcar o cincime din banii disponibili.
În 2014 nu s-au construit nici măcar 50 de kilometri de autostradă, e cel mai slab an din 2010 încoace. Însă 2015 ar putea fi și mai rău.
După 25 de ani de promisiuni și contracte obscure, România nu poate fi traversată rapid nici de la vest la est, nici de la nord spre sud. Şi la factura de 14 miliarde de lei, cât au costat autostrăzile, se mai adaugă şi oportunitățile pierdute ale economiei.