China, bănuită ca îşi umflă artificial exporturile

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Suspiciunea că datele de export ale Chinei sunt măsluite e reaprinsă de noile cifre publicate de China şi de Hong Kong. 37,6 miliarde de dolari ar fi valoarea exporturilor chinezeşti pe piaţa din Hong Kong, potrivit datelor Beijingului. Însă datele din Hong Kong arată că regiunea a importat din China mărfuri de doar 24,1 miliarde.

La fiecare dolar în importuri ale Hong Kong-ului din China, Beijingul a raportat 1,56 de dolari, iar la final a ieşit o diferenţă de 13,5 miliarde de dolari, bani pe care China spune că i-a primit din vânzarea de mărfuri către Hong Kong, dar care nu se găsesc în evidenţele regiunii autonome.

Statistica de la Hong Kong arată că importurile din China au crescut cu 5,5% faţă de anul precedent în vreme ce statistica chineză declară o creştere substanţială de 34%.

Cum datele nu se leagă şi diferenţele sunt uriaşe, Bloomberg caută explicaţia în altă parte: în felul în care China îşi reglementează piaţa de capital. Intrările de bani în ţară sunt puternic restricţionate pentru a ţine yuanul jos. Pentru o ţară exportatoare, moneda naţională slabă face mărfurile produse intern mult mai ieftine pe piaţa internaţională. Doar că regulile pot fi scurtcircuitate cu un artificiu - jucătorii din piaţă pot introduce bani în economie, dacă îi maschează ca plăţi pentru exporturi fictive. Nimeni nu vinde nimic, dar plata se face.

Un oficial chinez din cadrul asociaţiei de supraveghere a schimburilor comerciale recunoaşte că multe companii au falsificat documente de export - au fost descoperite tranzacţii financiare fictive în valoare de 10 miliarde de dolari în ultimele 18 luni.

Amploarea fenomenului ar putea fi mult mai mare de atât luând în considerare că 13 miliarde au lipsit în ultimul an doar din datele Hong Kongului. Rapoartele privind exporturile către alte state ar putea ascunde tranzacţii fictive mult mai mari.

Umflarea valorii exporturilor are însă implicaţii mult mai largi. Pe date, China a vândut cu 15,3% mai mult pe pieţele externe decât anul trecut, iar dacă statistica greşeşte înseamnă că nici creşterea economică raportată nu e reală. Miliardele de dolari în tranzacţii false creează un tablou distorsionat al economiei. Dacă datele sunt umflate, în consecinţă creşterea economică reală e mai mică.