Analiştii financiari anticipează că impactul economic al coronavirusului se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021, potrivit sondajului realizat de Asociaţia CFA România în iulie 2020. Deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs este de 8,3% iar declinul economiei la 4,4%. Pentru rata şomajului, valoarea medie a anticipaţiilor este 7%.
"Din luna aprilie a acestui an, în cadrul sondajului au fost adăugate şi patru întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 relevă: durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondenţilor (peste 69%) anticipează că acesta se va resimţi puternic până în trimestrul II al anului 2021; deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 8,3% (de menţionat că sondajul a fost realizat înaintea rectificării bugetare); evoluţia, în termeni reali a PIB în anul 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este -4,4%; rata şomajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipaţiilor este 7,0%", se arată într-un comunicat CFA România remis miercuri Agerpres.
În ceea ce priveşte modul de revenire al economiei, s-au desprins două opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, şi anume, revenirea în W (având în vedere revenirea crizei medicale) şi revenirea de forma unui semn «radical» adică se va recupera rapid o parte din scăderea economică, iar recuperarea celeilalte părţi va fi lentă.
Potrivit comunicatului citat, cea mai mare parte a respondenţilor, 59%, consideră că modificările de comportament în ceea ce priveşte consumul sau călătoriile vor fi de lungă durată (de ordinul anilor).
Totodată, 44% dintre respondenţi consideră că impactul asupra anumitor sectoare economice va fi de lungă durată (de ordinul anilor), în timp ce 33% consideră ca impactul asupra altor sectoare va fi permanent.
Pentru ieşirea din criză, analiştii economici au menţionat printre soluţii investiţii în infrastructură, educaţie şi sănătate, investiţii în tehnologie şi digitalizare, în special digitalizarea serviciilor publice, o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi îmbunătăţirea eficienţei parteneriatelor public-private.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (în condiţiile în care anticipaţiile individuale au variat între 4,8500 şi 5,1500).
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a înregistrat o valoare medie de 2,70%.
În luna iulie 2020, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut faţă de luna anterioară cu 3,8 puncte până la valoarea de 30,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 17,9 puncte). Această evoluţie s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului.
Astfel, indicatorul condiţiilor curente a scăzut, faţă de luna anterioară, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 19,9 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut în luna iunie cu 4,6 puncte până la valoarea de 35,6 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,6 puncte).
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti din comunitatea CFA din România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobâzilor şi inflaţiei.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA).
Editor: Cristina Iancu
