Primele afaceri cu acţiuni la Fondul Proprietatea s-au făcut între 2005 şi 2011. Hârtiile de valoare împărţite de stat foştilor proprietari deposedaţi abuziv erau vândute la colţ de stradă, pe sume derizorii. Nimeni nu ştia dacă Fondul va mai fi sau nu listat pe bursă. Apoi, unii oameni de afaceri s-au îmbogăţit prin supraevaluarea terenurilor şi clădirilor răscumpărate apoi cu acţiuni.
Direcţia Naţională Anticorupţie a calculat prejudicii de peste 60 de milioane de euro şi a deschis mai multe dosare, în care apare şi numele Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Acţiunile iniţiale s-au risipit în atât de multe locuri încât un secretar de stat de la Finanţe credea că instituţia lui nu mai este acţionar la Fondul Proprietatea, deşi deţine peste 3 procente.
Attila Gyorgy, secretar de stat Ministerul de Finanţe: „Nu este în portofoliul ministerului de Finanţe. Chiar nu ştiu să vă răspund pentru că este o direcţie specializată care se ocupă”.
Cu toate astea, autorităţile spun că vor să folosească în continuare bursa pentru a atrage bani la buget prin vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute în companii privatizate.
Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF: „Am identificat participaţiile minoritare pe care Guvernul le are, cum ar fi în distribuţia energiei, gaze, chiar Petrom-ul”.
Fondul Proprietatea are acţiuni în 48 de companii, dintre care doar 14 sunt listate la bursă.