Cel mai bogat "rege al asfaltului" se retrage
„Ăsta e trendul din România de azi" - aşa le explică Dorinel Umbrărescu celor de la economica.net motivul pentru care se retrage. Îşi va termina contractele din anii trecuţi după care pune punct.
În ultimul deceniu, în apogeul construcţiilor de drumuri, cele două firme deţinute de Dorinel Umbrărescu au avut afaceri de 2,2 miliarde de euro şi au adunat profituri de jumătate de miliard.
Şi totuşi, deşi afacerile erau înfloritoare, companiile au decis deodată să se ţină departe de licitaţiile publice. În ultimii trei ani, nici Tehnostrade nici Spedition nu au mai participat la vreo licitaţie a Companiei Naţionale de Drumuri. Până în 2011, firmele lui Dorinel Umbrărescu au luat grosul contractelor cu statul. Ele au lucrat la autostrada Bucureşti-Ploieşti, au făcut şi tronsonul Timişoara-Lugoj. Pe lângă autostrăzi au mai bifat şi reabilitarea mai multor drumuri europene, inclusiv E85. Afacerile însă au fost trase pe dreapta - din 2011 activitatea celor două firme s-a limitat la contractele vechi de mentenanţă. Dar chiar dacă îşi scoate companiile din joc, Dorinel Umbrărescu rămâne unul dintre cei mai bogaţi români. Averea sa e estimată la circa 400 de milioane de euro şi deja în 2013 a virat de la construcţia de drumuri la bănci. Reprofilarea s-a făcut după ce a cumpărat 93% din ATE Bank Romania, pe care a redenumit-o apoi Banca Românească pentru Credit şi Investiţii.
Sub o formă sau alta, şi ceilalţi regi ai asfaltului au ajuns să nu se mai adape de la izvorul de bani al statului. În cazul celor mai mulţi, moartea afacerilor s-a sincronizat cu învierea justiţiei.
Nelu Iordache, şeful Romstrade, a fost trimis în judecată sub acuzaţii de delapidare, spălare de bani şi înşelăciune. Procurorii au indicat faptul că firma sa ar fi deturnat 7 de milioane de euro bani europeni la construcţia primului tronson al Autostrăzii Nădlac-Arad. Numele său a răsunat şi în dosarul în care DNA îl acuză pe fostul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, că ar fi primit mită 200.000 de euro de la omul de afaceri.
La mijlocul anului trecut, lista a fost completată cu un nou dosar în care Nelu Iordache a fost acuzat de fraudă la modernizarea Transalpinei, caz în care procurorii vorbesc despre un prejudiciu de 5 milioane de euro. Firma sa a intrat în insolvenţă în 2012, imediat după ce Compania Naţională de Drumuri a reziliat 6 contracte cu Romstrade.
Şi patronul companiei Tehnologica Radion a reuşit să aterizeze în furcile legii. În 2010, în plină criză, Theodor Berna avea o avere estimată de capital la 80 de milioane de euro - sunt bani veniţi din contractele pentru autostrada spre vest dar şi pentru mai multe drumuri din sudul ţării, inclusiv din Bucureşti. Mai apoi a fost acuzat de evaziune şi spălare de bani într-un dosar în care procurorii au calculat prejudiciile în jurul sumei de 100 de milioane de euro.
Acelaşi parcurs de avânt şi prăbuşire l-a urmat şi Costel Căşuneanu, cu o avere estimată în urmă cu câţiva ani la 250 de milioane de euro. De la contracte pe sume sănătoase a sfârşit prin a fi condamnat în 2013 la 4 ani de închisoare cu suspendare fiindcă i-a dat mită 200.000 de euro fostului senator PSD Cătălin Voicu. Un an mai târziu a fost trimis în judecată într-un alt dosar în care era acuzat că l-ar fi mituit şi pe Romeo Stavarache, primarul Bacăului prin care ar fi obţinut o serie de contracte publice.
După ce au dispărut vechii abonaţi la contractele cu statul, a apărut noua generaţie. Acum, mare parte din licitaţiile companiei de drumuri sunt câştigate de firme străine precum Astaldi, Max Boegl, Vinci sau Aktor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
