Potrivit specialiștilor în drumuri, ”expertiza tehnică” scoasă la licitație zilele trecute de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) ar fi de fapt o refacere totală proiectului tehnic și o încercare a companiei de a își spăla păcatele.
Consultat de Digi24.ro, un inginer ce are calitatea de expert tehnic în drumuri și poduri, indică cinci motive pentru care expertiza CNADNR nu este de fapt o expertiză. Legal, el invocă prevederile HG 925 din 1995 ”privind aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrãrilor şi a construcţiilor”.
Experții nu verifică soluții revizuite. Unul dintre primele puncte de critică se referă la sarcina trasată de către CNADNR firmei care va câștiga lucrările, de a le expertiza, în condițiile în care proiectele au fost modificate. ”Sunt prezente nouă zone cu soluții tehnice cu proiectare revizuită în zone cu potențial de instabilitate a terenului, fiind rescrise general soluțiile de execuție (...) soluțiile tehnice revizuite se verifică sau se certifică de verificatori de proiecte, nu de experți”, spune expertul consultat de către Digi24.ro
Expertize pe zone fără avize legale. Potrivit aceluiași expert CNADNR solicită expertizarea unor lucrări de consolidare în zone de instabilitate făcute pe baza unor soluții tehnice adoptate în absența autorizație de construire. ”Regimul de execuție fără autorizație de construire nu face obiectul expertizei tehnice”, spune specialistul.
Cantitățile și valorile nu sunt calculate de experți tehnici. Al treilea punct de critică privește cerința companiei ca firma angajată să stabilească lucrările necesare a fi executate în vederea finalizării și îndeplinirii obiectivului de investiții, dar și valorile necesare. ”Cantitățile de lucrări și costurile acestora fac obiectul unui proiect tehnic și se realizează de proiectant și nu de expertul tehnic de calitate”, spune expertul consultat.
Lucrări de remediere cerute expertului cu garanție de doi ani. Potrivit cerințelor companiei, expertul va trebui să stabilească soluții tehnice care să acopere perioada de garanție a lucrărilor, de doi ani. ”Expertiza tehnică de calitate nu are ca obiectiv perioada de garanție contractuală. Prestatorul nu poate avea responsabilitate pentru îndeplinirea cerințelor descrise în caietul de sarcini”, spune specialistul.
Asumarea riscurilor de modificări. Potrivit cerințelor companiei, există riscul ca pe parcursul derulării serviciilor solicitate să apară modificări de proiectare, investigații, cazuri în care prestatorul va face demersurile necesare pentru refacerea serviciilor sale. ”Riscurile privind modificările reglementărilor legale nu este responsabilitatea expertului tehnic de calitate”.
Dar care sunt mecanismele ascunse ale situației? Oficialii CNADNR spun că expertiza va fi ”o radiografie în urma căreia vor fi trase concluzii legate de calitatea lucrărilor executate”, după cum afirma recent directorul general al CNADNR, Cătălin Homor.
Sarcina realizării unor astfel de radiografii aparține de regulă consultanților plătiți de stat cu bani grei. ”Înseamnă că CNADNR a plătit degeaba nouă milioane de euro firmei Consitrans (fostul consuitant – n.red.)”, spune expertul în drumuri.
Că nu este vorba de o simplă expertiză o demonstrează și suma ce va fi plătită.
Valoarea estimată a contractului, de 2 milioane de lei, este de 25 de ori mai mare decât cea a expertizei plătite tot de către CNADNR pentru lotul 1 din autostrada Nădlac Arad, după ce fostul constructor Nelu Iordache a părăsit lucrările.
Problema este însă că CNADNR nu mai are un astfel de consultant după ce în urmă cu doi ani a reziliat contractul de consutanță semnat cu această firmă. După rezilierea înțelegerii cu Consitrans, CNADNR a preferat să gestioneze proiectul cu inginerii Direcției regionale Brașov, deși aceștia nu aveau calificarea sau experiența necesară.
În ultima perioadă CNADNR a pierdut în fața justiției câteva procese importante pe tema contractului de consultanță. Ultimul proces, aflat în derulare la Curtea de Apel București, privește solicitarea firmei de consultanță de a i se plăti profitul nerealizat și de a i se recunoaște faptul că acest contract de consutanță a fost reziliat abuziv.
În paralel cu ”expertiza” , CNADNR vrea să repare și autostrada Săliște-Cunța, ori aceasta este o altă anomalie. În absența informațiilor esențiale pentru a căror obținere au și fost comandate verificările menționate, este puțin probabil ca CNADNR să adopte soluțiile calitative corespunzătoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât vrea să facă lucrările cu proprii angajați, fără expertiză de specialitate, pe un teren dificil.