Potrivit unui comunicat al Comisiei, autoritatea europeană, denumită şi mecanismul unic de rezoluţie, ar fi condusă de reprezentanţii Băncii Central Europene, cei ai Comisiei Europene, precum şi de cei ai autorităţilor din ţările direct implicate în salvarea sau lichidarea unei bănci. Conducerea autorităţii ar avea puteri depline în a decide soarta oricări întreprinderi bancare de pe spaţiul Uniunii.
„Punem capăt acestei fragmentări (a pieţelor financiare, n.red.) şi ne vom echipa cu mijloacele de a preveni împreună, de a supraveghea împreună şi de a rezolva cu promptitudine, acolo unde e necesar, situaţia unei bănci”, a declarat Michel Barnier, comisar pentru piaţa internă a Uniunii Europene.
În plus, Comisia Europeană propune înfiinţarea unui Fond Unic, gestionat tot de Bruxelles, care să vină în sprijinul băncilor aflate în dificultate. Fondul ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar şi nu prin fonduri naţionale.
„Tot ceea ce facem, aşa cum am declarat la început, are scopul de a rupe această legătură dintre criza bancară şi datoriile suverane, pentru a nu fi nevoiţi să apelăm la contribuabili, care au alte lucruri de făcut cu banii lor decât să salveze băncile”, a spus Barnier.
Propunerile făcute de Comisie au provocat reacţia imediată a Germaniei, care spune că autoritatea ar încălca legislaţia europeană. Cel mai puternic stat al Uniunii se teme că, prin Fondul comun, băncile germane ar fi obligate să finanţeze salvarea celor din alte state. Autoritatea ar trebui să-şi înceapă efectiv activitatea abia peste cinci ani.