Ce nu spune Liviu Dragnea când dă pilda crapului de Spania

Dacă România a părut până acum să fie ferită de discursul economic naționalist al politicienilor, acest faptul începe a deveni istorie. Asigurarea locală a consumului de bunuri destinate pieței interne și păstrarea pe plan local a profiturilor înregistrate de marile companii de utilități par a fi priorități ale viitoarei guvernări PSD.

Într-o primă ieșire publică, imediat după anunțarea rezultatelor la alegerile locale, liderul PSD, Liviu Dragnea nu s-a sfiit să amestece în același discurs teme diferite, toate cu mare priză la public, precum abuzul de bunuri de consum importate și multinaționalele, pseudo-dușman al intereselor economice autohtone.

„Ştiţi că sunt pescar pasionat şi-mi place peştele. Am fost acum două săptămâni în piaţa Obor şi întrebam de crap şi de caras. Şi mi s-a oferit, iată, ce crap din Spania avem, ce caras frumos din Ungaria (…). Dar din România ce aveţi? Am întrebat şi mi s-au arătat câteva ştiuci amărâte. Dar România are un bazin hidrografic uriaş, de ce nu putem producem local? Asta este astăzi cea mai mare problemă în România”, a declarat Dragnea.

Un al doilea subiect atins de Dragnea a fost cel al multinaționalelor din domeniul producției și distribuției de gaze, electricitate, apă, canal.

„Noi trebuie să ne întrebăm de unde consumăm apă, gaze, electricitate? De la firme străine care duc profiturile în străinătate. Noi vrem să facem o Românie unde să producem local ceea ce avem nevoie”, a mai spus preşedintele PSD. ”Vreau ca România să fie acasă pentru toți românii, nu doar pentru o parte dintre ei”, a adăugat el.

Atractive în fața electoratului, discursurile riscă să rămână fără substanță. Fără măsuri potrivite totul s-ar putea sfârși în populism și abuz administrativ față de actorii economici. Marii dușmani par a fi nu atât marile lanțuri comerciale care au inundat piața cu alimente de import, cât ineficiența economică a micilor ferme locale, cauzată de lipsa de performanță a politicilor de stat în domeniul agro-alimentar. Vinovați par a nu fi multinaționalele care își transferă profiturile peste granițe, ci incapacitatea Fiscului de a depista astfel de cazuri.

Cu doar câteva luni în urmă , Curtea de Conturi lansa o critică dură împotriva Fiscului incapabil de a ține sub control fenomenele transferului de profituri.

”Trebuie menționat faptul că există un spațiu fiscal important determinat de impozitarea suplimentară a profitului transferat din România de către companiile multinaționale, sumele estimate de unii experții fiind cuprinse între 7 și 10 miliarde de euro anual”, spunea în vara acestui an Vasile Cosmin Nicula, vicepreședinte al Curții de Conturi. Într-un articol apărut într-o publicație juridică el afirmă: ”controlul fiscal al prețurilor de transfer poate reprezenta un pilon important în economia veniturilor bugetare ale României”.

Practic Fiscul n-a reușit să recuperezxe un singur leu de la multinaționale. ”Referitor la primii 100 de contribuabili înregistrați în România clasificați după criteriul cifrei de afaceri s-a constatat faptul că 86 dintre aceștia sunt companii multinaționale, restul de 14 fiind companii deținute de statul român. În perioada 2011-2015 (2014 corect – n.red.) au fost efectuate 43 de inspecții fiscale asupra impozitului pe profit la acești contribuabili, dosarul prețurilor de transfer fiind solicitat în 3 dintre cazuri. În urma analizei dosarului prețurilor de transfer nu au fost stabilite sume suplimentare de către organele fiscale”, spunea Curtea de Conturi. Mai multe detalii aici. Tot la capitolul gafe un important partid politic din România traducea în urmă cu o lună aproape cuvânt cu cuvânt o Directivă europeană în domeniul prețurilor de transfer, crezând că astfel ajută la combaterea fenomenului.

Nici tentativele de încurajare prin măsuri administrative a consumului de produse alimentare locale nu par a fi mai de succes.

România riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea din Legea privind comercializarea produselor alimentare, potrivit căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporție de 51%, produse românești provenite de pe lanțul scurt, spunea lunile trecute ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

"Recent a venit de la Comisia Europeană o atenționare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică și completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există două soluții: să renunțăm la acest procent de 51% sau să mai tergiversăm o perioadă", a afirmat Irimescu.

Dacă multinaționalele au păcatul de a nu plăti deseori impozitul pe profit datorat statului, companiile noastre de stat, din zona utilităților, au alte probleme. Corupția în atribuirea contractelor, managementul deficitar sunt aspecte care nu recomandă menținerea în sectorul public a exploatației utilităților, cel puțin în actuala formă. Companii dealtfel rentabile, precum Hidroelectrica, au ajuns aproape de faliment, căpușate fiind de firme deținute de membri ai elitei politice și economice locale.

Ieșirea liderului PSD Liviu Dragnea pare a fi în ton cu evoluții economice naționaliste din țări precum Ungaria sau Polonia.

Guvernul de la Budapesta va cumpăra companiile de electricitate pe care germanii de la RWE le controlează în Ungaria. Preluarea lor va fi făcută prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Ungariei, care în acelaşi timp va cumpăra acţiuni şi la firmele de distribuţie a RWE.

După naţionalizare, companiile cumpărate de la RWE vor deveni divizia de electricitate a Companiei Naţionale de Utilităţi. Este o companie subordonată direct premierului Viktor Orban şi a fost înfiinţată pentru a furniza ieftin, predictibil şi eficient de electricitate, căldură şi gaze. Dar naționalismul economic pare a se răspândi pe zone mult mai largi. „Intrăm în era deglobalizării (...) Cei mai mulți oameni de stat vor căuta să adopte măsuri mai pe placul popoarelor, antiausteritate, pentru a-și salva programele politice și funcțiile”, spune George Saravelos, strateg economic la Deutsche Bank, cu referire inclusiv la Germania.

Discursurile naționaliste economic au lipsit până acum în România. Acum zece ani cu ocazia investirii unui fost ministru al Transporturilor, fostul președintre Traian Băsescu lansa un îndemn public de acordare a cât mai multe contracte de lucrări publice unor firme românești.