Invazia Rusiei în Ucraina a readus în atenția NATO și a țărilor membre UE nevoia de a avea un sistem de apărare aerian modern și adaptat cerințelor actuale. Germania insistă pentru un scut de protecție aerian mai sofisticat și face apel la achiziții comune de sisteme antirachetă. Discuția ar trebui să intereseze în mod special România, țară care are la graniță războiul și pe teritoriul căreia au căzut recent drone implicate în conflictul ruso-ucrainean. Inițiativa "Scutului Cerului European" se va dovedi extrem de utilă în cazul în care războiul din Ucraina se extinde și în alte țări europene, după cum notează Deutsche Welle.
Oficialii europeni și cei ai NATO au constatat, mai ales în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, că sistemul de apărare aerian are unele hibe. Cu ocazia reuniunii Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, de anul trecut, 15 țări au semnat o scrisoare de intenție pentru crearea "Scutului Cerului European" - pe scurt Sky Shield. Printre semnatari se numără și România.
Alături de Germania, țară care a pornit inițiativa, celelalte țări care și-au arătat intenția de a participa sunt : Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, România, Slovacia, Slovenia, Cehia și Ungaria. Ulterior, s-au alăturat și Danemarca, Suedia, Austria și Elveția.
De remarcat că din această listă lipsesc țări precum Franța, Italia și Polonia. Un consilier al președintelui francez Emmanuel Macron spunea recent că Franța e nemulțumită că se preferă tehnologia din SUA și Israel, când există soluții europene - precum rachetele franco-italiene SAMP/T, care au o rază de acțiune similară cu cea a americanului Patriot.
Ce este Inițiativa europeană Sky Shield?
Obiectivul Sky Shield este de a realiza cel mai bine coordonat sistem de apărare împotriva amenințărilor aeriene cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune.
Ministerul german al Apărării a definit rază scurtă de acțiune ca fiind o distanță de până la 15 kilometri pe uscat și 6 kilometri în altitudine. Raza medie de acțiune este de 15-50 de kilometri în lățime și până la 25 de kilometri înălțime. Raza lungă este de peste 50 de kilometri în lățime și până la 35 de kilometri în altitudine.
Pentru a realiza acest lucru, sistemele de protecție existente ar trebui înlocuite cu unele moderne.Un exemplu de sistem de înlocuire este IRIS-T, care poate distruge rachete, rachete de croazieră, drone, avioane și elicoptere care se apropie la o distanță de până la 40 de kilometri și la o altitudine de până la 20 de kilometri.
Prețul per unitate este de aproximativ 145 de milioane de euro (155 de milioane de dolari). În luna iunie a acestui an, parlamentul german a aprobat în bugetul său achiziționarea a 6 unități de foc IRIS-T. Forțele aeriene germane sunt deja familiarizate cu acest sistem, deoarece au instruit soldații ucraineni să îl folosească.Până în prezent, Germania a furnizat Ucrainei două dintre aceste unități, potrivit DW.
Pentru apărarea aeriană cu rază lungă de acțiune, Bundeswehr folosește sistemul de arme Patriot (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target), care este considerat încă eficient, dar care poate fi modernizat.
Sistemul de rachete antiaeriene terestre de origine americană poate fi folosit împotriva avioanelor, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice cu rază intermediară de acțiune. Din 1984, Patriot a fost folosit de o multitudine de forțe armate, inclusiv de Bundeswehr. În prezent, Germania are 12 lansatoare Patriot, departe de a fi suficiente pentru a acoperi întreaga țară.
Germania, acord de 3,5 miliarde de euro pentru a cumpăra arme din Israel
Luna trecută, Statele Unite ale Americii au aprobat vânzarea sistemului israelian de apărare antirachetă Arrow-3 către Germania.
Arrow-3 este proiectat să intercepteze rachete balistice în afara atmosferei terestre. Israelul şi Germania au semnat o scrisoare de angajament ce prevede o plată iniţială de 600 de milioane de dolari pentru începerea proiectului, contractul final urmând să fie pregătit pentru semnare înainte de sfârşitul acestui an.
SUA sunt partener în acest proiect, dezvoltat în comun de Organizaţia de apărare antirachetă a Israelului şi Agenţia de apărare antirachetă a SUA.
Tranzacţia în valoare de 3,5 miliarde dolari va fi pentru Israel cea mai importantă de până acum din sectorul apărării. Războiul Rusiei din Ucraina a expus un deficit în mai multe ţări occidentale de sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, cum sunt unităţile Patriot ale Raytheon sau sistemul mai recent dezvoltat IRIS-T.
Dacă Patriot şi IRIS-T acoperă nivelul mediu al apărării aeriene, Arrow-3, produs de Israel Aerospace Industries şi Boeing, asigură protecţia nivelului superior, fiind proiectat să intercepteze rachete balistice în afara atmosferei terestre, la o altitudine suficientă pentru dispersarea în siguranţă a oricăror focoase neconvenţionale.
Germania a indicat că se aşteaptă ca sistemul Arrow-3 să fie livrat forţelor sale aeriene în trimestrul al patrulea din 2025. Ceremonia de semnare a acordului privind livrarea sistemului este prevăzută pentru luna noiembrie.
Cum se poziționează România, țară pe teritoriul căreia cad drone folosite în război
În România sunt amplasate, în acest moment două scuturi antirachetă: scutul antiaerian Mamba, care este amplasat la Capul Midia, iar la 400 de kilometri distanță se află scutul de la Deveselu. Scutul Mamba, de origine franceză, poate detecta ținte de la zeci de kilometri distanță și se află cel mai aproape de Reni și Ismail, unde rușii au atacat cu drone.
Scutul antiaerian de la Deveselu, inaugurat în 2016, este deservit de aproximativ 200 de militari americani și poate detecta ținte aflate la 500 de kilometri depărtare, cu rachetele interceptoare. De asemenea, există, potrivit MApN, zeci de radare amplasate pe tot teritoriul țării, majoritatea fiind operate de militarii Brigăzii 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere.
România a semnat scrisoarea de intenție pentru inițiativa Sky Shield. La începutul lunii, Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-au întâlnit cu şeful Gărzii Naţionale a statului american Alabama, generalul-maior Sheryl E. Gordon.
Pe agendă s-a aflat, în primul rând, securitatea la Marea Neagră, impactul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina asupra securităţii euroatlantice, dar și alte aspecte privind cooperarea româno-americană în domeniul apărării, în cadrul Parteneriatului Strategic România-SUA şi Programului de Parteneriat Statal (SPP) cu Garda Naţională a Statului Alabama, lansat în urmă cu trei decenii.
Oficialii au vorbit despre măsurile de întărire a securităţii în zona graniţei cu Ucraina, după identificarea pe teritoriul României a „unor fragmente de dronă similară celor folosite de armata rusă”.
Cu acest prilej, au fost analizate implicaţiile atacurilor Federaţiei Ruse asupra infrastructurii portuare a Ucrainei, din proximitatea graniţelor României, precum şi efectele asupra securităţii alimentare globale, precizează sursa citată.
România a susținut în repetate rânduri că rămâne un partener strategic al inițiativelor UE și NATO.
Editor : Ciprian Ioana
