Care sunt condiţiile impuse străinilor la cumpărarea terenurilor agricole

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În primul rând, străinii care cumpără teren agricol vor trebui să-l păstreze cel puţin zece ani în proprietate. Este o măsură menită să limiteze specula cu terenuri agricole, o afacere din care au de câştigat cei care au cumpărat masiv proprietăţi şi le-au vândut în perioada de boom imobiliar.

Mai mult, cei care plănuiesc să construiască un parc eolian sau un complex de vacanţă pe terenul agricol vor trebui să aştepte 20 de ani pentru a-i putea schimba destinaţia.

Cetăţenii din alte ţări vor trebui să aibă şi studii de specialitate în agricultură pentru a putea deţine o parcelă de teren agricol în România. Desigur, sunt condiţii pe care vor trebui să le întrunească abia după ce vor găsi o parcelă de cumpărat. Iar concurenţa se anunţă a fi mare, pentru că vecinii vânzătorului vor avea drept de preemțiune la cumpărare.

Sunt condiţii care vor împuţina din start numărul tranzacţiilor cu terenuri încheiate de cetăţenii altor ţări.

Chiar şi aşa, străinii deţin cea mai mare suprafaţă de teren arabil dintr-o ţară europeană, aproximativ 800 de mii de hectare. Cei mai multi proprietari de terenuri sunt italieni, danezi si olandezi, iar achiziţiile sunt concentrate în vestul şi sudul ţării.