La finele anului trecut, băncile aveau credite acordate în România în valoare de 50 de miliarde de euro. 12,5% din această sumă e reprezentată de creditele acordate cu garanţii de stat. Mai exact, potrivit datelor Fondului de Garantare colectate de Economica, volumul garanţiilor se ridică la 13,6 miliarde de lei anul trecut, pentru credite în valoare de 26 de miliarde.
În marea lor majoritate, aceste garanţii sunt acordate pentru creditele de 20 de miliarde de lei acordate prin programul Prima Casă, care a ajuns să reprezinte aproape jumătate din creditarea ipotecară din România, care se ridica la finele anului trecut la aproape 47 de miliarde de lei.
De altfel, programul Prima Casă a schimbat menirea inițială a Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Aşa cum îi spune numele, ar fi trebuit să garanteze înainte de toate creditele contractate de micile afaceri. Însă anul trecut, împrumuturile către companii pe care Fondul le susţinea se ridicau la doar cinci miliarde de lei, o sumă de patru ori mai mică decât cea a creditelor prin programul Prima Casă.
Anul acesta, ponderea împrumuturilor garantate în totalul soldului de credite va creşte cel mai probabil din nou. Guvernul a alocat 2,5 miliarde de lei pentru noua ediţie a Primei Case, prin care vor putea fi atrase împrumuturi de cinci miliarde de lei.
În plus, în paralel cu programul Prima Casă va funcţiona şi Programul Prima Maşină, ale cărui garanţii se vor ridica la 350 de milioane de lei, pentru credite de 700 de milioane de lei.
Garanţiile de stat funcţionează ca sprijin, dar în caz de neplată, statul este obligat să acopere ce s-a angajat să gajeze. În cazul creditelor Prima Casă, executarea silită este destul de redusă, de circa 0,2%. Însă frenezia creditării nu se vede în situaţia actuală.
Creditarea în lei a luat avânt pe fondul dobânzilor mici la lei, cu rata Euribor la trei luni aflată acum la 1,3%. Există persoane care se supraîndatorează pentru a se încadra, iar rata ajunge la 70% din venitul disponibil. Or, în situaţia în care peste o vreme dobânzile urcă, apare riscul de neplată. Dacă Robor la trei luni revine la 4% - şi mulţi economişti susţin că e inevitabil să se întâmple -, atunci rata la creditele în lei creşte cu 36%. Pentru cel care plăteşte rată 70% din venit, această creştere i-ar depăşi posibilităţile financiare, dacă nu beneficiază de mărire de salariu. Şi atunci poate apărea executarea silită, inclusiv a garanţiei de stat.