BUSINESS CLUB. Românii şi-au pierdut încrederea în bănci

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Imediat după anunţul făcut de Bank of Cyprus potrivit căruia îşi suspendă activitatea ca să caute un cumpărător, românii cu economii în conturile băncii s-au dus să verifice personal mesajul. 

Situaţia băncilor cipriote i-a pus pe gânduri pe cei care aveau conturi de peste 100.000 de euro, conturi ce nu puteau fi garantate nici în România, nici în Cipru. Astfel, companiile au retras în primele trei luni ale anului 10 miliarde de lei din băncile româneşti, de teama ca îşi vor pierde banii ca urmare a crizei cipriote.

Dar neîncrederea în banci s-a dezvoltat treptat în ultimii cindci ani. Datele IRES arată că unul din opt români nu are încredere în instituţiile financiare din ţara noastră.

„Aproape toţi românii au avut într-o formă sau alta o relaţie cu banca şi atunci îşi bazează foarte puţin decizia de a achiziţiona un produs bancar pe seama sfaturilor altor oameni din piaţă”, spune analistul financiar Diana Ţăruş.

A crescut încrederea în BNR

Banca Naţională a României este singura instituţie financiară a cărei încredere este în creştere. Dacă la finalul lui 2011 doar 50% dintre români acordau încredere totală sau destulă BNR, acum circa 63 % acordă credit acestei instituţii.

„Această criză financiară ne-a debusolat şi ne-a făcut să ezităm permanent în ceea ce priveşte banii noştri, astfel că orice părere care aduce o lămurire dimensionabilă este binevenită. Cuvântul guvernatorului este unul foarte solid, în sensul în care este validat în timp de către acţiunile sale şi ceea ce s-a întâmplat”, explică psihologul Cristina Fulop.

Mesajele transmise însă de alte instituţii au impact redus asupra populaţiei. Partidele politice au un scor de încredere de doar 17 la sută, parlamentarii mai puţin de 31 de procente iar preşedinţia puţin peste 27 la sută.

Pentru sistemul bancar românesc imaginea proastă se dovedeşte a fi o problemă. Jumătate dintre bănci nu au mai făcut profit în 2012.