BUSINESS CLUB. Românii fac afaceri cu gunoiul străinilor

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Însă gunoiul nostru nu este bun. Nu poate fi reciclat pentru că plasticul şi sticla sunt prea amestecate, iar sortarea lor ar dura o veşnicie. Colectarea selectivă, adică aruncatul sitclei la sticlă şi a plasticului la plastic, nu a prins nici în rândul populaţiei, nici în rândul companiilor de salubritate.

Aşa că în România se câştigă bani din curăţarea gropilor străine de gunoi, în vreme ce gropile de gunoi devin din ce în ce mai mari.

Afaceri de milioane de euro se fac din deşeurile reciclate, însă România nu profită de munţii de gunoaie care poluează oraşele. În fabrici de reciclare ajunge mai puţin de 10% din gunoiul produs în România.

„Am fost contactați din Malta. Acolo fiind o insulă, taxa la groapa de gunoi este de 130 de euro. Noi suntem foarte permisivi și groapă de gunoi este soluția noastră de bază”, spune Constantin Damov, director general al unei fabrici de sortare deşeuri.

Cu alte cuvinte, în țările vestice gunoiul este taxat cu prețuri de peste zece ori mai mari decât în România, iar acele țări preferă să vândă gunoiul în țara noastră, unde este reciclat.

Producătorii de ciment, centrale electrice sau cei care fac afaceri din reciclarea deșeurilor ajung să importe sute de tone de gunoi din alte țări. În mod paradoxal, în România, gropile de gunoi sunt pline ochi.

În Elveția sau Olanda, de exemplu, nu mai există gropi de gunoi. 99% din deșeuri sunt reciclate sau incinerate.

În România, însă, este o adevărată rețea de afaceri între deținătorii gropilor de gunoi și autoritățile locale: contracte semnate pe mulți ani și cele mai mici tarife din Europa - între 5 și 10 euro pentru o tonă de gunoi aruncată la groapă. În plus, lipsesc containerele de reciclare.

„Avem borcane cu muștar, cu ulei de măsline, cu puțin vin. La 350 de grade pentru câteva secunde, materialul devine foarte curat”, spune Constantin Damov.

Sticla este apoi pisată și devine materie primă pentru parbrize, geamuri sau ambalaje. Într-un an, un român arunca 400 de kilograme de deșeuri, din care 16 kilograme reprezintă numai sticlă.