BUSINESS CLUB. Ordonanță de urgență pentru ca băncile să se împrumute mai ieftin

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Toată formularea aceasta sună a păsărească de bancher prețios, dar e o treaba destul de folositoare care, într-un final, ar permite băncilor să se împrumute mai ieftin ceea ce înseamnă de fapt că băncile vor avea bani atrași mai ușor și vor putea da credite la costuri ceva mai mici.

Care este rolul clienților? Prin ratele lor la case sunt garanția băncii. Practic, banca va putea să ia un împrumut pe baza unui împrumut. Formularea e debit pe baza unei creanțe, dar e prea specializată.

Fac în felul următor - fac pachet creditele ipotecare și se împrumută pe baza acestora, căci ce reprezintă ele de fapt altceva decât venituri viitoare?

Ratele clienților la case sunt venituri viitoare ale băncii. Banca ia creditele oamenilor și le face pachet. Desigur, cum piața imobiliară e în mișcare e complicat. Și atunci, prin lege, banca poate face emisiune de obligațiuni în dolari în valoare de 80% din valorea creditelor ipotecare puse gaj pentru locuințe și 60% pentru spații comerciale. Dar mai e problemă cu restanțele.

Dacă banca are un credit neperformant între cele puse gaj, trebuie să-l scoată din pachet și să-l înlocuiască cu unul bun care să acopere aceeași valoare. Prin urmare, legea introduce măsuri de protecție. Dar acestea nu sunt fără cusur. Și de aici încep problemele. Asemenea produse abia apar la noi, dar în lumea mare sunt perfecționate bine de tot. Genul acesta de produse financiare, ceva mai rafinate, au dat criza din 2008.

A început sub forma crizei subprime și apoi s-a amplificat. Practic, acestea erau credite riscante dar care erau frumos împachetate. Și așa făcute se vindeau de mai mutle ori de fiecare dată cu profit, prin tot felul de instrumente financiare derivate. Și aceste produse tot schimbându-și proprietarul pierdeau legătura cu activul suport, adică chestiunea tangibilă pe care fuseseră fundamentate, casele luate cu credit ipotecar. Evoluau de capul lor. Practic, acesta este riscul, să se piardă contactul cu realitatea și să se descopere că, de fapt, totul e un castel de nisip, fără o fundație serioasă.

Obligațiunile așa cum vor fi introduse, se bazează pe credite ipotecare, dar ele sunt tranzacționabile, se vând, și putem să avem același final. Dar e un risc care trebuie asumat. E o modalitate de a pune bani în mișcare, se încurajează și bursa noastră anemică. Riscuri există dar trebuie să ni le asumăm, căci e șansa la dezvoltare. Sectorul financiar trebuie dezvoltată, căci dezvoltarea lui oferă creștere economică. Și salarii mari.