În luna septembrie, şefii OMV şi Gazprom s-au întâlnit la Vladivostok şi au semnat un acord prin care cele două companii ar urma să îşi pună la comun unele afaceri. Atunci nu au fost oferite prea multe informaţii. Acum, detaliile ies la suprafaţă. Potrivit surselor citate de ziarul austriac Die Presse, OMV pregăteşte mutarea rafinăriilor Schwechat din Viena şi Burghausen din oraşul german cu acelaşi nume pe o nouă firmă, în care Gazprom va fi acţionar.
OMV mai are doar o singură altă rafinărie în Europa. Petrobrazi Ploieşti, care nu este vizată de înţelegerea cu Gazprom. Ziariştii austrieci spun că România nu permite o implicare a ruşilor în activitatea Petrom.
În schimbul operării la comun a rafinăriilor din Austria şi Germania, Gazprom le va oferi celor de la OMV o participaţie de 25% la zăcământul de gaz natural Urengoy al doilea din lume ca mărime.
OMV nu a comentat informaţiile privind mutarea rafinăriilor pe o altă firmă. Până acum compania austriacă a recunoscut oficial doar că are acces la camera de date a Gazprom, şi că, în funcţie de valoarea zăcământului din Siberia vor fi decise activele pe care le vor împărţi cu ruşii.
Gazprom va primi cel mai probabil mai puţin de 50% din acţiunile noii companii care va controla rafinăriile OMV din Austria şi Germania. În acelaşi timp nu este sigur că rafimăriile vor fi singurele afaceri ale austriecilor în care vor fi implicaţi şi ruşii. Die Presse vorbeşte şi despre depozitele de gaz pe care OMV le are în Austria, însă Gazprom are deja o prezenţă mare pe piaţa stocării, iar autorităţile de concurenţă ar putea interveni.
Grupul austriac OMV este actionarul majoritar al Petrom, cu o participatie de 51%. Este, în acelaşi timp, un prieten vechi al Gazprom. OMV este una dintre companiile implicate în Nord Stream 2, o a doua rută a gazelor pe sub Marea Baltică ce va scoate şi mai mult Ucraina de pe ruta gazelor. Proiectul prevede construcţia a două conducte noi în paralel cu deja existentul Nord Stream.
Lucrările, ale căror costuri au fost estimate de Gazprom la 9,9 miliarde de euro, vor permite creșterea capacității de transport a gazului rusesc prin Nordul Europei la 55 de miliarde de metri cubi pe an.