Business Club. ISIS cere ca taxele să fie plătite în dolari

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

De la râvnitul dinar de aur, la dolarul americanilor, e povestea califatului răpus de legile economiei. În centrele urbane controlate de ISIS preţurile cresc foarte repede. Căile de aprovizionare cu marfă spre marile oraşe au fost bombardate, iar produsele care intră sunt puţine şi mulţi vor să le cumpere. Aşa că explodează preţurile.

De la finele anului trecut, când a fost distrusă infrastructura spre Mosul, preţul zahărului s-a dublat, carnea s-a scumpit cu 70%, iar gazul cu 25%. Preţurile cresc în centrele urbane mari şi fiindcă acestea se aglomerează puternic. Odată cu accelerarea bombardamentelor, mulți militanți din orașele mai mici îşi duc familiile acolo fiindcă sunt mai în siguranţă, ceea ce crește și mai mult cererea pentru aceleași produse.

La fel ca şi-n România anilor '90, inflaţia galopantă împinge oamenii să folosească o monedă paralelă, dolarul. În cazul ISIS însă, până şi aşa numitele autorităţi cer acum taxe în dolari. În plus, în Raqqa facturile la apă și curent se pot plăti exclusiv în dolari, au declarat pentru Business Insider oameni care au fugit de acolo.

Situaţia e cunoscută de sirienii şi irakienii care au găsit azil în alte ţări. Aceştia trimit acasă remitenţe în dolari, astfel încât rudele din teritoriile ISIS să facă faţă inflaţiei. Însă organizaţia în sine are probleme cu preţurile. Gruparea e atât de disperată să obţină bani străini încât, mai nou, cere 500 de dolari pentru eliberarea fiecărui prizonier din închisoare.

În Fallujah se percepe o taxă de o mie de dolari pentru fiecare om care vrea să plece de acolo, iar nerespectarea codului vestimentar nu se mai lasă acum cu avertismente, ci cu amendă, tot în dolari.

Pentru omul de rând, lipsurile devin dureroase. Se estimează că administraţia cere taxe pe salarii între 20% şi 50%. Doar că şi salariile devin mai mici.

În Raqqa, au fost tăiate la jumătate în decembrie. Iar în Fallujah, foştii rezidenţi spun că luptătorii nu mai primesc salariu deloc şi acum li se dau doar două porţii de mâncare pe zi. Raţionalizarea se face şi în Raqqa, dar acolo cu porţia se dă electricitatea.

Gruparea teroristă are mari probleme să-şi administreze teritoriile. Câştigă mai puţini bani din vânzarea petrolului pe piaţa neagră fiindcă acesta e foarte ieftin, cam tot ce era de confiscat a fost deja confiscat, iar guvernul Irakului a oprit în sfârşit plata salariilor celor din teritoriile ISIS, fiincă banii ajungeau la terorişti.

Mai mult, cheltuielile militare cresc foarte tare. Se estimează că trei sferturi din bugetul ISIS merge către arme şi luptători, iar în actuala stare a economiei locale, grupul pierde 10 milioane de dolari lunar. Pierde şi capital de imagine. Simpatizanţii atraşi iniţial cu electricitate gratis, mâncare gratis şi beneficii nelimitate, sunt acum dezamăgiţi.

Totuşi analiştii spun că o revoltă internă e exclusă dată fiind puterea armatei de acolo. Însă degradarea treptată a ISIS este posibilă câtă vreme se sufocă financiar.